La 9 mai 1877 a fost proclamată Independenţa României față de Imperiul Otoman ca urmare a declanşării Războiului de Independenţă al României, parte a Războiul ruso-turc din anii 1877 – 1878.
Ministrul de Externe de la acea vreme, Mihail Kogălniceanu, declara în Camera Deputaţilor: “Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare… Suntem dezlegaţi de legăturile noastre cu Înalta Poartă… Guvernul va face tot ce va fi în putinţă ca starea noastră de stat independent şi de sine stătător să fie recunoscută de Europa”. Vasile Alecsandri a fost impresionat de faptele de vitejie ale ostașilor români și publică în 1878 volumul mobilizator „Ostașii noștri”, conținând și emoționantele poezii „Peneș Curcanul” și „Sergentul”.
Legenda spune că în 1890, la înmormântarea poetului Vasile Alecsandri, membru fondator al Academiei Române, atunci când sicriul trebuia ridicat, s-a dat comanda: ”Cei nouă din Vaslui şi cu sergentul zece…Ridicaţi!”.
Peneş Curcanul
de Vasile Alecsandri
Plecat-am nouă din Vaslui,
Şi cu sergentul, zece,
Şi nu-i era, zău, nimănui
În piept inima rece.
…
Burcel în şant moare zdrobind
O tidvă păgânească.
Şoimu-n redan cade răcnind:
„Moldova să trăiască!”
Doi fraţi Călini, ciuntiţi de vii,
Se zvârcolesc în sânge;
Nici unul însă, dragi copii,
Nici unul nu se plânge.
…
Prin foc, prin spăgi, prin glonţi, prin fum,
Prin mii de baionete,
Urcăm, luptăm… iată-ne-acum
Sus, sus, la parapete.
„Allah! Allah!” turcii răcnesc,
Sărind pe noi o sută.
Noi punem steagul românesc
Pe crâncena redută. …
Sergentul
de Vasile Alecsandri
Pe drumul de costișe ce duce la Vaslui
Venea un om, cu jale zicând în gândul lui:
„Mai lungă-mi pare calea acum la-ntors acasă…
Aș vrea să zbor și rana din pulpă nu mă lasa!”
…
Românul venea singur pe drumul plin de soare,
Când iată că aude fanfare sunătoare
Și vede nu departe în fața lui venind
Un corp de oaste mândră în aur strălucind.
Erau trei batalione de garda-mpărătească
Mergând voios la Plevna cu dor s-o cucerească.
În frunte-i colonelul semeț, pe calu-i pag,
La bravii săi tovarăși privea ades cu drag,
Și inima în pieptu-i bătea cu foc, deșteaptă,
Căci el visa, privindu-i, la lupta ce-i așteaptă.
Deodat’ el dă cu ochii de sarbedul român
Ce stase-n loc la umbră, sub un stejar batrân,
Și mult se minunează și nici că-i vine-a crede
Când crucea „Sfântul Gheorghe” pe sânul lui o vede.
…
Atunci colonelul, dând mâna cu sergentul,
Se-ntoarce, dă un ordin… Pe loc, tot regimentul
Se-nșiră, poartă arma, salută cu onor
Românul care pleacă trăgând al său picior.”
Biblioteca Academiei Române vernisează joi, 10 mai 2018, la ora 10, expoziția ‘Războiul de Independență 1877-1878’, dedicată împlinirii a 141 de ani de la declararea Independenței statului român. Evenimentul va avea loc în sala de expoziții ‘Theodor Pallady’ și se va desfășura în prezența conducerii Academiei Române. Organizatorii manifestării sunt Biblioteca Academiei Române, prin Cabinetul de Stampe și Cabinetul de Manuscrise, Carte Rară și Muzeul Național al Literaturii Române.
Vor fi expuse peste 150 de lucrări din patrimoniul Bibliotecii Academiei Române: gravură, litografie, scrisori și telegrame oficiale, presă. Vizitatorii vor putea admira opere celebre ale lui Nicolae Grigorescu, precum ‘Dorobanți în tranșee’, ‘Santinela’, ‘Atacul Opanezului’.
Simezele expun de asemenea o selecție reprezentativă din lucrările lui H.N. Dembitzky care prezintă scene și momente din bătăliile decisive purtate în războiul de independență: ‘Luarea drapelului cavaleriei turcești de un cavalerist român’, ‘Căpitanul Valter Mărăcineanu înalță drapelul românesc după cucerirea redutei Grivița’, ‘Capitularea Plevnei. Armata turcă se predă generalului român Cerchez la 28 noembriu 1877’, ‘Lupta de la Smârdan’, ‘Osman Pașa rănit se predă prisonier’.
Un capitol important în cadrul expoziției este constituit de evocarea personalității viitorului Rege Carol I, a prezenței sale în fruntea armatei române, dar și a activității sale diplomatice, care sunt reliefate prin stampele lui E. Volkers: ‘Carol I pe câmpul de luptă’ sau ‘Domnitorul Carol I în fruntea Roșiorilor’, precum și într-o serie de scrisori și documente oficiale.
Expoziția, în ansamblul ei, urmărește înfățișarea retrospectivă a întregului traseu parcurs pentru dobândirea independenței și a contextului istoric, începând cu pregătirile de război și semnarea convenției româno-ruse la 26 septembrie 1876, desfășurarea războiului și momentele sale de dramatism și de glorie, proclamarea independenței de stat a României, la 9 mai 1877, de către Mihail Kogălniceanu, în Adunarea Deputaților, până la recunoașterea independenței și suveranității României, la 13 iulie 1878, în cadrul lucrărilor Congresului de la Berlin.
Curator expoziție: Gabriela Dumitrescu, șefa Cabinetului Manuscrise, carte rară al Bibliotecii Academiei Române.
Expoziția poate fi vizitată în perioada 10-30 mai 2018, de luni până vineri, în intervalul orar 10-16. Intrarea este liberă.
Mare parte din invalizi razboiului de Independenta de la 1877, au ajuns „cersetori pe strazile Bucurestiului, regalitatea … a durut-o in fund de acesti eroi raniti in acest razboi.