Un batran a fost inselat de stat dupa o metoda care a devenit deja clasica in randul infractorilor. Cumparator de buna credinta, omului i-au fost luati banii de catre stat, iar casa – de catre fostii proprietari. Mult mai grav in acest caz este faptul ca batranul nu a reusit sa gaseasca dreptatea nici in fata instantelor de judecata. In ciuda faptului ca alti vecini ai sai care se aflau in aceeasi situatie si-au reglementat problemele in instanta, judecatorii au dat verdicte diferite in cazul lui Tudor Tudor.
Povestea poate parea la fel ca un alt caz incalcit legat de conflictul continuu dintre chiriasi si fostii proprietari de case nationalizate, dar aici problemele apar din cauza implicarii excesive a autoritatilor locale.
Tudor si Ioana Tudor au cumparat in 1996 apartamentul in care locuiau cu chirie de peste 24 de ani. Acest lucru a fost posibil deoarece in momentul cumpararii imobilul nu era revendicat. Astfel, ocupantii celor sase apartamente au putut sa le achizitioneze conform Legii nr. 112. Dupa cativa ani a aparut insa un mostenitor care a revendicat casa, iar Primaria Municipiului Bucuresti a incercat sa opteze pentru o despagubire in natura, in ciuda faptului ca respectiva casa avea deja alti proprietari. Aceasta tentativa a generat o serie de procese care au durat pana la jumatatea anului trecut. Din sase procese, cinci au fost in favoarea fostilor chiriasi. In cazul familiei Tudor nu au fost insa respectate principiile de protejare a proprietatii.
In mod normal, se putea reveni la actul de vanzare-cumparare al unui imobil nationalizat numai in cazul in care, in momentul in care se semnase aceasta intelegere, cumparatorul ar fi cunoscut ca exista un pretendent care revendicase casa. Aceasta teorema a fost aplicata de judecatori in cazul a cinci dintre fostii chiriasi, ei ramanand proprietari, iar Primaria Municipiului Bucuresti fiind pusa in situatia de a gasi o metoda sa despagubeasca cu bani persoanele care revendicau imobilul. In cazul familiei Tudor, instantele au aplicat legea cu totul diferit. Practic, persoanele care cumparasera de la PMB apartamentele in care locuiau au castigat primele procese, la judecatorie si tribunal. Cinci dintre locatarii imobilului de pe strada Principatele Unite nr. 4 au reusit sa obtina victoria si la Curtea de Apel, dar in al saselea caz judecatorii au aplicat diferit legea.
Vicepresedintele Curtii de Apel Bucuresti, judecatorul Adriana Chioseaua, constata acest lucru in mai anul trecut. -Din verificarile efectuate, s-a constatat ca, intr-adevar, actiunile in revendicare formulate de Grosu Sanda Rodica – proprietara imobilului din strada Principatele Unite nr. 4 – impotriva fostilor chiriasi care au cumparat apartamentele din imobil pe care le locuiau au fost solutionate in mod diferit-, se arata in nota de constatare. Cu toate acestea, a fost posibila doar directionarea problemei spre Curtea Suprema de Justitie. In august 2003, primarul general, Traian Basescu, depune recurs in anulare impotriva sentintei de a anula actul de vanzare-cumparare in cazul familiei Tudor. -Hotararea judecatoreasca criticata a fost pronuntata cu incalcarea esentiala a legii, ceea ce a determinat o solutionare gresita a cauzei de fond. Totodata, aceasta este vadit netemeinica si esential nelegala-, se arata in memoriul PMB. Cu toate acestea, procurorul general nu face nimic, iar situatia care se inregistreaza este de-a dreptul hilara: din sase procese, unul singur este pierdut de fostii chiriasi, in ciuda faptului ca situatiile judecate erau identice.
In aceste conditii, familia Tudor s-a adresat Curtii Europene a Drepturilor Omului dupa ce a epuizat toate caile de atac permise de justitia din Romania. Dat fiind faptul ca statul i-a luat un bun pe care inainte il vanduse, sansele de castig sunt deosebit de mari. Pagubitii sustin ca toata aceasta -pacaleala- a fost posibila numai cu ajutorul consilierului juridic al PMB – Dan Ghioca. Desi era clar ca o institutie nu putea sa retrocedeze un imobil pe care tot ea il vanduse decat din cauza unui functionar care a gresit cu sau fara intentie, procurorii au decis sa nu inceapa urmarirea penala impotriva lui Ghioca.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane