În CSM se află de ieri încă un reprezentant al zoaielor politichiei, Victor Alistar, născut la sånul slinos/păros al unuia dintre campionii pesedeului din perioada sa cea mai coruptă – Cozmåncă – cadristul de suflet al lui Tataia Ilici. Victor Alistar, director la așa-zisa Transparency International Romånia, a fost ales de Senat pe poziția de reprezentant al societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Victor Alistar a obținut 57 de voturi, intrånd în CSM abia la a doua strigare. La primul tur de scrutin Victor Alistar a obținut 31 voturi „pentru“, 64 „împotrivă“, la al doilea însă – surpriză – a obținut 57 de voturi „pentru“, 51 „împotrivă“. Pe traseu s-a schimbat modificarea.
Povestea de ieri cu Alistar are un precedent, care s-a evidențiat în data de 1 noiembrie a acestui an, cånd partenerul de cuplu al acestuia, Răzvan Codru Vrabie, a fost intromisionat de PSD în CNI, for care cică ar avea ca ocupație problema Corupției din Romånia.
Tema Justiției și a sistemului actual corupt și trădător de-a dreptul, anti-romånesc, a fost tranșată marți de preșesdintele Băsescu. „Nu există niciun sistem de justiție în interiorul UE care să fi făcut atåta rău vreunei țări cåt rău a făcut Justiția din Romånia romånilor și Romåniei. Au făcut-o din nepăsare, din credința că sunt Dumnezei și din dispreț și pentru interesul național, din dispreț și pentru interesul romånilor de a trăi într-o țară în care sunt protejați de lege“.
Pe scurt, este vorba de o Justiție controlată de rețele malefice ale unei Oligarhii securistice, alimentată de la heblul rusesc, ce-și propune sistematic de o bună bucată de timp – cam de cånd cu povestea scutului NATO – împingerea Romåniei în derapaj. Avertismentul dur aruncat de președintele Traian Băsescu zilele trecute este un semnal clar că devin din ce în ce mai toxice acțiunile acestei Justiții anti-naționale.
După ce doar o zi înainte de votul dat în Senat în favoarea lui Alistar chiar președintele apăsase pe punctul canceros al CSM-ului afirmånd: „Marea problemă este legată de CSM, unde s-a sperat că va fi respectată legea în special în ceea ce privește alegerile în noul CSM“, iată că la alegerile în noul CSM este intromisionat în acest for de vårf al Justiției tocmai Alistar, tenebros personaj al unei organizații controlate de vårf de un ex-securist, coleg cu Dan Voiculescu, înainte de 1989, la Argus.
„Avem o justiție independentă, care consideră că i se cuvine tot, dar de romåni nu îi pasă. Sunt foarte mulți judecători gata să își facă datoria, dar în vårful lor e o instituție – CSM-ul – care face mult rău Romåniei, oricåt s-ar supăra și doamna Pivniceru, și doamna cu soțul arestat, Costiniu, le place, nu le place, asta e“, a mai precizat Traian Băsescu.
Iată că în acest CSM, care făcea și pånă acum rău Romåniei, a fost introdus un element toxic care va mări nivelul răului.
Alistar, un impostor acuzat de fals și plastografie
Despre Alistar există numeroase informații șocante despre activitatea sa și despre impostura prezentării sale pe post de „luptător anticorupție“ dar e suficientă doar o citare din săptămånalul de investigații „Kamikaze“: „Ca să rămånă angajat la o agenție guvernamentală, dar să se dea și activist non-guvernamental (din partea Transparency International) la televizor, Victor Alistar s-a folosit de o semnătură plastografiată. Falsificată. Procurorii Tribunalului de pe långă Curtea de Apel București au confirmat, oficial, falsul“.
Alistar este de fapt tot un dalmațian crescut în creșa PSD-ului, din epoca glorioasă a renumitului Cozmåncă, fostul recrutor al cadrelor UTC din vremurile odioasei stăpåniri comuniste. Pajul a fost, la o vårstă fragedă, purtătorul de cuvånt al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici în timpul lui Octav Cozmåncă, în perioada de maxim impact al corupției instituționalizate și a uriașelor abuzuri săvårșite de PSD. De la Cozmåncă la Transparency este un salt notabil ușor însă de înțeles pentru insiderii înțelegerii meandrelor concretului în sinergia faptelor, mă refer la faptele dragi lui Ion Iliescu.
Singura intenție transparentă a Transparency a fost dorința de a obține acces în două puncte cheie: la controlul Agenției Naționale de Integritate (ANI), via Consiliul Național de Integritate (CNI), prin infiltrarea siamezului cu nume de păsărică a lui Alistar și accesul acestuia din urmă în CSM.
Ambii păsăroi sunt executanții fideli ai ordinelor coaliției Grivco-Vîntu și sunt anchetați deja pentru diverse fapte penale, dar, cu toate acestea, au preluat, prin blat, toate atribuțiile societății civile pe linie de justiție și integritate în exercitarea funcțiilor și demnităților publice.
Alistar și organizația sa fac parte dintr-o rețea malignă a imposturii formată din persoane și ONG-uri – organizații ca așa-zisa Coaliție pentru un Parlament Curat, Societatea Academică din Romånia, GDS, Pro Democrația, FDSC etc. – elemente ale unei rețele a imposturii, care își atribuie roluri de „educatori“, „judecători“ sau „medici“ ai societății romånești „bolnave“.
Ei dau note, distribuie verdicte și diagnostice, deși chiar membrii de vårf ai rețelei sunt roși de boala imposturii maligne. Pårghiile obținute de către aceste organizații au fost folosite fie de actori din umbră ai sistemului politic, fie de regizori mai din umbra umbrei, cu grade multe pe umeri.
ONG-ul lui Alistar, un OZN de pe planeta Secu, alimentat cu energie PSD
În fapt, însă, nu pajul Alistar conduce Transparency Romania. În fruntea Transparency tronează un șef al Argus, Oficiu al fostei Securități. Organizația este condusă în realitate de milionarul Marian „Mike“ Popa, fost președinte al Departamentului de relații externe al Camerei de Comerț a Republicii Socialiste Romånia, între 1976 și 1983, după care, din 1988 (!) șef al Rank Xerox Romånia, ulterior co-acționar împreună cu Dinu Patriciu într-o investiție „culinară“, Heritage Restaurant SA. Cine lucra oare înainte de ’89 în structura conducerii Comerțului Exterior? Este o întrebare superfluă, cu un răspuns la fel de greu de obținut ca și calitatea reală a lui Voiculescu, de ofițer deplin conspirat, crescut în grad pe măsura intensității ciocofonelii din perioada de formare, ca informator al Securității. Tot în mediul de presă public au mai apărut și următoarele precizări cu privire la „Managerii Securității“: „Și pe vremea lui Ceaușescu existau firme străine în Romånia, a căror activitate era atent controlată de Securitate: Rank Xerox, Asea Brown Boveri (ABB), Sandoz, Crescent, Marubeni, Wilhelm (austrieci), Monsanto (americani), Castolin (elvețieni), Export Consult (tot austrieci) și încă vreo cåteva. Acestea aveau și angajați romåni (inclusiv directori generali), pe care însă nu aveau voie să-i angajeze direct, ci numai prin intermediul ARGUS-ului, care făcea ceea ce acum am numi «leasing de personal».
Celebrul Oficiu Argus era Oficiul de reprezentare și comisioane al Camerei de Comerț Exterior și Industrie al RSR și aparținea desigur Securității. Șeful oficiului ARGUS era colonelul Dragoș Diaconescu.
Dintre cei care au condus acele firme au rămas foarte puțini: Marian (Mike) Popa, care a preluat conducerea Rank Xerox încă din 1985, la 31 de ani (era cel mai tånăr manager din pepiniera ARGUS), a condus Xerox și după ‘90 și acum are afaceri de succes în mai multe domenii, Marietta Schott, care se află încă în fruntea Export Consult-ului, și Dan Voiculescu, care știm cu toții ce face.“
Funcțiile de la Camera de Comerț a RSR, respectiv Oficiul Argus așa cum au dezvăluit și fostul general Pleșiță, și generalul Iulian Vlad, dar și generalul Ioan Pacepa, aparțineau exclusiv Direcției Securității Statului, fiind brațul financiaro-comercial al acesteia.
Vechile structuri au penetrat societatea civilă cu ONG-uri cu denumiri pompoase dar cu activitate lamentabilă, conduse sau fondate de „civili“ cu lungi stagii în structuri cåt se poate de militarizate. Aceste adevărate OZN-uri au menținut ani de zile o imagine de fațadă, o spoială de „democratizare“ a zonei opiniei publice în realitate acționånd ca un adevărat cancer al societății romånești.
