Ieri, redacția "Curentul" a fost ținta unei incredibile agresiuni "diplomatice" venite din partea Ambasadei Republicii Ungare la București.
Iulia Nueleanu, redactorul șef al publicației noastre, a fost împroșcată cu zoaie chiar de către atașatul de presă Barabas T. Janos. Acesta a sunat pe telefonul redacției, recomandându-se oficial drept diplomat al Ambasadei și apoi a început să debiteze pe un ton ridicat o serie de acuze, amenințări și jigniri la adresa interlocutoarei, care, după un moment de perplexitate, a pus pe speaker telefonul pentru a putea auzi toți cei de față bălăcăreala diplomatului maghiar.
Diplomații maghiari ies la drumul mare
Barabaș obiecta față de articolul apărut în ediția precedentă a ziarului Curentul, intitulat, "Statul maghiar, interpelat pentru susținerea unui criminal de război". În cuprinsul articolului era prezentată acțiunea de protest a unui tånăr ardelean din Covasna față de comemorările recente ale criminalului de război Wass Albert, pe cuprinsul Transilvaniei, cu sprijinul oficial al Statului maghiar. Covăsneanul Dan Tănasă s-a adresat Ambasadei Republicii Ungare, la recomandarea MAE a Romåniei, pentru a solicita explicații oficiale, avånd în vedere faptul că Wass Albert este un personaj mai mult decåt controversat, condamnat pentru incitare la crime împotriva romånilor și evreilor din Ardeal. Chiar dacă redacția ar fi fost de blamat pentru vreo greșeală de tipar sau de corectură, în nici un caz un diplomat nu ar fi putut interpela în acest mod redactorul șef al publicației. Dacă ni s-ar fi trimis un fax sau o scrisoare sau dacă am fi fost abordați civilizat fără îndoială că am fi luat în considerare orice obiecție de fond. În ce ne privește publicația Curentul a reprodus, între ghilimele, adresarea tånărului covăsnean Dan Tănasă care este totodată și autorul unei plångeri penale pe adresa unei organizații a tinerilor udemeriști care s-au întrebuințat intens în proslăvirea fostului ucigaș de romåni și evrei.
Culmea, reprezentantul Ambasadei Republicii Ungare a acuzat-o pe Iulia Nueleanu de instigare la ură între popoarele romån șI maghiar, deși nici un rånd din articolul incriminat de diplomatul Barabas nu îndeamnă, nu indică sau nu sugerează măcar o atitudine de acest fel. Intenționat, redacția nu și-a asumat nici un comentariu, reproducånd doar sec conținutul materialului remis redacției de tånărul ardelean din Covasna. Abia de acum încolo ne simțim justificați la "comentarii".
Înjurături și amenințări oficiale
Ne vom adresa oficial MAE al Romåniei pentru a cere disciplinarea pseudo-diplomatului maghiar. Deasemenea ne vom adresa organizațiilor internaționale de protecție a drepturilor jurnaliștilor și forurilor europene care veghează asupra libertății presei. Incidentul de ieri din redacția Curentul interesează toți ziariștii din Romånia și nu numai. Lăsånd la o parte faptul că revărsarea de injurii și amenințări la adresa unei femei din partea unui bărbat, fie el și ungur, este intolerabilă, indiferent de context. Cu atåt mai mult cu cåt contextul este unul oficial, al încercării de intimidare și de băgare a pumnului în gură unor jurnaliști.
Secătura de la Budapesta
Concret, diplomatul maghiar a asigurat-o pe Iulia Nueleanu că va avea el grijă personal de viața ei, că va aranja să ajungă în stradă, că nu își va mai găsi niciodată un loc de muncă în presă, că va fi muritoare de foame la colțul străzii, că o termină el pe ea, netrebnica!
Da, astfel i s-a adresat diplomatul ungur colegei și șefei noastre: Netrebnică. Adică, conform DEX Iulia Nueleanu ar fi o "ticăloasă, mizerabilă, păcătoasă, lipsită de valoare, incapabilă".
ÎI transmitem oficial, noi, redactorii Curentul, diplomatului Barabaș, că numele său înseamnă în traducere, pentru noi, jurnaliștii romåni – numele unui personaj abject, o canalie, lichea, marțafoi, un mișel și o secătură de doi forinți (și ăia devalorizați).
În ceea ce privește situația redacției noastre, am luat legătura imediat cu patronatul pentru a ne confirma dacă nu cumva ziarul Curentul a fost cumpărat peste noapte de Guvernul de la Budapesta, sau de vreun Barabaș (marțafoi) local șI am fost asigurațI că acest lucru nu s-a întåmplat șI nici nu se prefigurează o astfel de perspectivă. Am informat conducerea publicației asupra incidentului petrecut iar la aflarea veștii că un diplomat maghiar a pretins că ar avea drepturi de șef asupra redactorilor Curentului am primit o replică care nu poate fi reprodusă în ziar. Vom informa atåt autoritățile statului romån cåt și cele de la Budapesta asupra obrăzniciei și mojiciei Barabașului de la Ambasada Ungară șI a incalificabilei derapări de la regulile și uzanțele diplomatice la care se pretează personalul acestei ambasade.
Nu mai cunoaștem nici o situație similară, cel puțin în ultimii ani de presă nu am înregistrat nici o astfel de anormală "ieșire din décor" a vreunui diplomat străin la adresa unui ziarist romån. Singurul eveniment comparabil s-a produs acum vreo zece ani, cånd un diplomat ucrainean a produs un incident asemănător, amenințåndu-l telefonic pe Sorin Roșca Stănescu, la acea vreme director al ziarului Ziua. Motivația ucraineanului era legată de "excesivul interes" al presei față de drama romånilor din Bucovina adusă de Stalin în ghearele Ucrainei.
În cazul de față, deoarece întreg incidentul a plecat de la cazul Wass Albert, Curentul a selectat doar cåteva din datele acestui caz scandalos pe care le prezentăm opiniei publice, tocmai pentru a înțelege mai bine motivele ieșirilor contodente ale oficialilor maghiari la adresa ziariștilor care îndrăznesc să se refere măcar la acest subiect.
Cazul Wass Albert – criminal de război, antiromån șI antisemit
În luna mai a acestui an judecătorii înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) au respins, printr-o sentință definitiva, reabilitarea grofului maghiar Albert Wass, condamnat la moarte în 1946, pentru instigare la uciderea romånillor șI evreilor din Ardeal. Wass era documentat șI de Muzeul Holocaustului pentru participarea sa la prigonirea șI lichidarea evreilor romåni.
Fiul acestuia, Andreas Wass, a depus la Curtea de Apel Cluj, în aprilie 2007, o cerere de revizuire a sentinței de condamnare la moarte a tatălui său. Solicitarea a fost respinsă de această instanță, iar Andreas Wass a formulat recurs, respins și el de ICCJ. Albert Wass s-a sinucis în 1998, în localitatea Astor din statul Florida, Statele Unite ale Americii. S-a comentat că acesta și-a luat zilele de teama agenților Mossad care l-ar fi luat în vizor pentru instigare la uciderea evreilor.
Cu toate acestea (sau poate tocmai de aceea!) Wass este obiectul unui adevărat cult din partea UDMR, PCM șI al altor formațiuni mai mult sau mai puțin extremiste maghiare. Un număr de opt busturi șI statui au fost ridicate de către oficialitățI ale statului romån din administrația locală controlată de UDMR în județele Covasna șI Harghita.
Institutul Național pentru Studierea Holocaustului "Elie Wiesel", inființat cu sprijinul Președintiei Romåniei, a protestat împotriva acestor manifestări de construire a cultului unui criminal antisemit șI antiromån. Prezența acestor statui creează riscul catalogării Romåniei drept o țară anti-semită, a avertizat public unul dintre liderii organizațiilor evreiești din Romånia, director al Centrului pentru Monitorizarea si Combaterea Antisemitismului din Romania (MCA) afiliat la celebra Anti Defamation League (ADL – B'nai B'rith) din Statele Unite
