Propunerea legislativă privind interpretarea art. 38 alin. 11 din Legea nr. 96/ 2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, adoptată astăzi de către plenul Parlamentului, este în totală contradicție cu dispozițiile art. 70 și 71 din Legea nr. 161/ 2003 și ale art. 301 din Codul Penal – prevederi care reglementează conflictul de interese în materie administrativă și penală.
Prin propunerea legislativă adoptată astăzi se creează premisa conform căreia interdicția de angajare a rudelor în cadrul propriilor birouri parlamentare operează doar de la data introducerii acestui articol, respectiv anul 2013 (Legea nr. 219), cu toate că anterior acestui moment exista o dispoziție expresă care să interzică parlamentarilor să-și angajeze rudele sau afinii la birourile parlamentare și anume art. 70 din Legea nr. 161/ 2003
Prin urmare, nici anterior adoptării Legii nr. 219/ 2013, parlamentarii nu puteau dispune fără nicio constrângere legală asupra angajării rudelor sau afinilor la propriile birouri parlamentare întrucât aveau obligația de a respecta regimul juridic al conflictelor de interese, în speța dispozițiile art. 70 și 71 din Legea nr. 161 /2003 și ale art. 301 din Codul penal.
Regimul juridic al conflictului de interese administrativ, pentru toate categoriile de persoane care ocupa funcții/ demnități publice este cel reglementat de dispozițiile Legii nr. 161/ 2003, coroborat, din punct de vedere procedural cu dispozițiile Legii nr. 176/2010.
Din aceste considerente, opinăm faptul că definiția conflictului de interese cuprinsă în art. 70 din Legea nr.161/ 2003 este suficient de clară, precisă și necondiționată de adoptarea altor reglementări, subsecvente, pentru diferite categorii de demnitați și funcții publice.
La acest moment, pe rolul instanțelor, în diferite faze procesuale, se afla un număr de 29 de cauze în care Agenția a constatat încălcarea de către membrii Parlamentului a prevederilor legale referitoare la conflictul de interese ca urmare a angajării rudelor la cabinetele parlamentare.
În perioada 2011 — 2015, Agenția Naționala de Integritate a constatat, în cazul deputaților și senatorilor, 56 de cazuri de conflicte de interese de natura administrativă și 26 de cazuri de conflicte de interese de natura penală. În ceea ce privește conflictele de interese de natura administrativă, ANI a câștigat definitiv și irevocabil în 22 de cazuri și doar într-un singur caz instanța a anulat raportul de evaluare emis de Agenție, restul dosarelor fiind pe rol. Referitor la conflictele de interese de natura penală, în 18 cazuri instanța a emis sentințe de condamnare la închisoare cu suspendarea pedepsei, în 3 cazuri amenda administrativă iar în 5 cazuri, dosarele se afla pe rolul organelor de cercetare penală.
