Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis definitiv în 2014 că fostul ministru al Justiției Rodica Stănoiu a colaborat cu Securitatea, la finalul unui proces de șapte ani, cel mai lung în care a fost implicat Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS).
Rodica Stănoiu afirma, în noiembrie 2006, într-o emisiune televizată, că dosarul „Sanda“ care există la CNSAS este unul de urmărire și conține 1.600 de pagini, care cuprind perioada 1978-1982. „Dosarul de informator mi s-a fabricat în perioada 2003-2004, sub guvernarea PSD, la comanda unui vicepreședinte al unui serviciu secret. Radu Timofte nu a știut nimic despre acest lucru“, afirma Stănoiu adăugând că și alte dosare de Securitate au fost modificate în aceeași perioadă.
Rodica Stănoiu declara că cele 18 note informative care i se atribuie nu îi aparțin și că ar fi fost plastografiate, având drept model scrisul său din perioada de după 1990. Rodica Stănoiu a refuzat să declare dacă a colaborat sau nu cu Securitatea. „Am dreptul să tac. Nu mă puteți obliga să declar ceva“, afirma ea.
Scrisul a dat-o de gol
La termenul din 8 septembrie 2010, Curtea de Apel Oradea a dispus efectuarea unei noi expertize grafologice în proces, care să stabilească autenticitatea notelor informative către fosta Securitate semnate cu pseudonimul Sanda, iar la termenul din noiembrie 2010 al procesului magistrații au stabilit probele de înscrisuri care vor fi comparate cu notele informative.
Cu acel prilej, Rodica Stănoiu a solicitat ca, pe lângă dosarul întocmit în anii ’80 pentru obținerea pașaportului la fosta Direcție a Pașapoartelor și pus la dispoziția experților grafologi de CNSAS, să fie acceptate ca documente de comparație declarația de avere, respectiv cea de necolaborare cu Securitatea.
Rezultatul expertizei a fost fără echivoc: scrisul este același cu cel din notele informative semnate cu pseudonimul Sanda.
În articolul „Rodica Stanoiu histrionismul si tupeul unei fosile comuniste”, publicat în ziarul Curentul în 2011, jurnalistul George Roncea îi face portretul:
„Epopeea mizercordioasa a Rodicai Stanoiu, fosta ministreasa a justitiei a capatat accente homerico-burlesti. Efortul ei de a-si nega fosta calitate de turnatoare, pe tiparul protocronist oferit deja de noul ei sef de partid, Dan Voiculescu, are note dramatice daca avem in vedere ca Stanoiu a ajuns pana acolo incat la varsta de 70 de ani sa-si schimbe scrisul pentru ca expertiza grafologica solicitata in dosarul ei de informatoare, aflat inca pe rol, sa nu poata poate stabili ca scrisul ei din notele informative aflate la dosar este acelasi cu scrisul ei actual.
Uriasa doza de tupeu, folosirea sistematica a minciunii si rastalmacirea faptelor, si absenta oricarei brume de morala sunt “calitati” specifice leprelor securistoide cu atitudini de borfasi catarati pe treptele puterii imediat dupa ’89, prin voia lui Ion Iliescu.
Cazul Stanoiu este insa probabil unic in analele histrionismului politic contemporan. Recent, intr-o sesizare trimisa Parchetului General, CNSAS a aratat ca fostul ministru al Justitiei din guvernul Nastase, si-a falsificat declaratia de avere pentru a dovedi ca notele aflate la dosarul ei de Securitate, n-ar fi fost scrise de ea. Concret in documentele primite de la Senat, o declaratie de avere din ianuarie 2006 si o rectificare a respectivei declaratii, apar doua scrisuri diferite ale Rodicai Stanoiu.
Declaratia de avere de la Senat ar fi trebuit sa fie folosita pentru expertiza grafologica necesara in dosarul aflat pe rolul Curtii de Apel Oradea, dosar in care Rodica Stanoiu a cerut anularea deciziei CNSAS din 7 decembrie 2006, prin care se stabilea ca a fi colaborat cu Securitatea. Rodica Stanoiu a contestat in instanta respectiva decizie sustinand ca notele aflate la dosarul sau de Securitate, si pe baza carora CNSAS ar fi luat decizia amintita, nu ar fi fost de fapt scrise de ea, ci ar fi vorba de o inscenare. Mai mult, enervata si sustinand ca colegii sai din partid i-au facut “inscenarea” la momentul deciziei CNSAS din 2006, Rodica Stanoiu, senatoare PSD. si-a dat demisia din partid si s-a inscris apoi in PC, alaturi de celalalt turnator dovedit, Dan Voiculescu.
Conform CNSAS Rodica Stanoiu avea numele conspirativ „Sanda”, utilizat in perioada 1983 – 1987, dupa ce Securitatea a propus, pe 30 noiembrie 1982, „exploatarea informativa” a acesteia. Odata cu exploatarea, Stanoiu a intrat in legatura locotenent colonelului de Securitate Marian Ureche, pe care, o data ajunsa ministru al Justitiei, l-a numit seful SIPA, structura informativa care urmarea magistratii, culegandu-se date despre viata personala a judecatorilor si procurorilor, informatii cu care acestia puteau fi santajati. “Exploatarea informativa” a continuat deci, prin chiar insurubarea cartitei fostei Securitati in fruntea Justitiei, compromitandu-se astfel si aducandu-se in derizoriu actul de justitie in Romania.
Ca si Voiculescu – Felix – Mircea, si Stanoiu – Sanda. a colaborat sub mai multe indicative de agent, pe parcursul unei perioade indelungate. In mod normal ar fi trebuit ca madame Stanoiu – ca si Voiculescu sa se bucure si de o incadrare suplimentara (fals in declaratii pedepsit cu inchisoare) – fapt agravant, mai ales ca “Sanda” a fost pusa ministru al justitiei. Din 2006 incoace Stanoiu a depus eforturi herculeene, ca si Voiculescu, pentru a-si nega fosta calitate, considerata acum una infamanta. Un element cheie al contestarilor sale au fost expertizele grafologice.
Intr-o expertiza extrajudiciara din 2009, s-a facut comparatia grafologica pe baza celor 17 note informative semnate “Sanda”, pe care CNSAS i le atribuie Rodicai Stanoiu, pe trei documente interne de la Institutul de Cercetari Juridice (ICJ), unde fostul ministru a fost cercetatoare, pe un document semnat ca ministru de Stanoiu, precum si pe documentele din dosarul acesteia de la Pasapoarte. Rezultatele primei expertize au fost insa contestate de Rodica Stanoiu si asa s-a ajuns aici.
Dosarul Rodicai Stanoiu cu CNSAS se judeca la Curtea de Apel Oradea, dupa ce Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis, in martie 2010, stramutarea procesului de la Curtea de Apel Bucuresti la cea din Oradea. Curtea De Apel Oradea a dat un nou termen in acest dosar, pe 22 aprilie, pentru efectuarea unei expertizei grafologice de catre Laboratorul Interjudetean de Expertize Criminalistice Timisoara, dupa ce prima expertiza a fost facuta de Institutul National de Expertize Criminalistice Bucuresti.
Caligrafie si schizofrenie histrionica
S-a constatat ca Rodica Stanoiu a facut un efort iesit din comun pentru a-si deghiza scrisul iar un expert criminalist autorizat, specializat in strainatate, consultat de EVZ a explicat fenomenul, unic in Romania, potrivit declaratiilor acestuia: “Este foarte greu, dar nu imposibil. Cu mult exercitiu si cu multa vointa poti ajunge, cum a ajuns doamna Stanoiu, sa scrii in doua feluri. Iti unghiularizezi scrisul, micsorezi viteza de scriere, schimbi inclinatia, faci scriere tocata, litera cu litera, modifici dimensiunile scrisului etc. Stereotipul dinamic al persoanei joaca insa feste la un moment dat, caci, asa cum nu exista crima perfecta, nu exista nici deghizare perfecta. E aproape imposibil sa nu scape la un moment dat o grupare de litere la fel ca in scrisul la care vrea sa renunte”.
Dedublarea sa arata o tipologie comportamentala devianta, histrionismul fiind inclus in tipologia clinica (psihopatologica). In psihologia judiciara sunt studiate cu atentie particularitatile psihologice ale diferitelor categorii de infractori cu personalitate histrionic. Este studiata indeosebi tipologia cersetorului – personaj cu un profil aparte in randurile clanului infractorilor.
„Acesta este in posesia unor elemente ale artei dramatice, stiind sa-si valorizeze defectele fizice in asa fel incat sa impresioneze, sa sensibilizeze. Actioneaza prin intermediul rolului jucat verbal prin mimica si costumatia adecvata. Cei ce ajung la maiestrie in cersetorie, stiu sa utilizeze metode cu totul deosebite (modularea vocii, gestica, invocarea unor mari necazuri etc.) pentru a atrage atentia trecatorilor si a obtine compasiunea lor. Cersetorul dispune de inteligenta emotionala si un grad ridicat de adaptabilitate. Este abil, subtil, ingenios, speculativ. Acest tip de infractor profita fara jena de orice sentiment sau interes al publicului, fiind totodata bun cunoscator empiric in sesizarea si exploatarea trasaturilor psihologice ale celor de la care cersesc”.
Stanoiu cerseste mila publica si incearca sa se victimizeze prin strategii tipice clanului cersetorilor dar situatia sa pare mai complexa deoarece jucarea rolului sau de victima are mai multe valente, ce tin de tiparul histrionismului. Histrionismul (termen derivat din latinescul histrionicus – bufon, comedianti purtatori de masti) este expresia unei dezordini a personalitatii, definita clinic si caracterizata printr-o excesiva manifestare emotionala, labilitate psihica, stil teatral de exprimare, nevoia de captare a atentiei, de a fi in centrul atentiei daca se poate.
Teatralismul si tendinta de seductie a histrionicului au rolul de a masca sentimentele sale de inferioritate iar manifestarile asociate includ egocentrismul, auto indulgenta, exchibitionismul, manifestarea exagerata a emotiilor, o excesiva sensibilitate fata de orice fel de critica si o obisnuinta manipulativa persistenta. o trasatura aparte a histrionicului este si catarsisul afectiv facil: izbucneste in descarcari dezordonate si demonstrative, dramatizeaza continutului comunicarii, deseori fabuleaza.
Histrionismul este diagnosticat preponderent la femei si este legat de vechea notiune a isteriei (hysteria, de la grecescul hystera – uter), o tulburare somatica cu efecte psihice unele dintre acestea suprapunandu-se manifestarilor psiho-patologice tipice si manifeste ale histrionismului. Dealtfel “hysterical personality” si-a transferat in timp intelesul devenit “histrionic personality disorder” – boala ce se intalneste si cu diagnosticul schizofreniei.
Purtatorii de masti, bufonii, actorii au tendinte schizoide evidente deoarece isi petrec viata jucand roluri, impersonand pe altii, intruchipand personalitati cu care nu au nimic in comun sfarsind adesea prin a fi captati atat de mult de incat isi topesc propria personalitate intr-un alt rol, alienandu-se pana la anulare personala, pe un fagas deseori asociat cu isteria – un termen cu semnificatii somatice, legat strict de femei si de o boala somatica a femeilor.
In vechime tratamentul isteriei, diagnosticata la femei drept o boala serioasa determinata de frustrarea sexuala se trata prin masajul pelvian al bolnavei de catre doctor, initiat cu mana apoi cu diverse instrumente, pana la provocarea orgasmului – numit la vremea aceea “hysterical paroxism”. Vibratoarele au aparut pe piata ca urmare a extinderii tratamentului terapeutic al isteriei, datorita epidemiei de femei nefe (private de sex), bolnave cu manifestari patologice. In 1873, primul vibrator electromecanic a fost utilizat intr-un azil din Franta pentru tratamentul hysteriei.
Este evident ca vibratorul Rodicai Stanoiu a fost Ion Iliescu, cel care a adus-o pe cele mai inalte culmi ale extazului politic, pe parcursul unei lungi cariere.
Gainara de partid si de stat
Profilul psihologic al “Sandei” este completat de un gest semnificativ, din perioada in care ajunsese sefa la Justitie. Stanoiu s-a pretat la o gainarie jenanta, ce reliefeaza lacomia si lipsa de caracter si bun simt a acestui personaj tipic regimului Iliescu.
Pe cand conducea ministerul, aceasta a obtinut de la subordonatii sai aprobarea pentru a primi pensie de magistrat, desi era magistrat de doar doua luni, adica din momentul numirii sale pe functie, si nu de 25 de ani, asa cum prevedea Legea 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca. Stanoiu a cerut functionarilor de atunci ai ministerului pe care il conducea eliberarea unei adeverinte pentru a-si putea intocmi dosarul de pensionare la doar doua luni dupa ce a fost numita ministru, iar din pozitia de proaspat pensionar, a primit pensie de serviciu incepand cu 1 martie 2001, si totodata a condus cu norma plina destinele justitiei din Romania, incasand si salariul aferent postului ocupat, acela de demnitar.
Tabloul ascensiunii acesteia in sistem este semnificativ: dupa ce a colaborat cu Securitatea, turnand peste doua decenii, din anul 1963 pâna in 1987 a ajuns senator in legislatura 1996-2000, pe listele PDSR, apoi ministru al justiției intre 2000-2004 in cabinetul Nastase, fiind nevoita sa demisioneze pe fondul unui scandal de coruptie si ajunge din nou senator din partea PSD, in 2004. Sotul lui Rodica Stanoiu, Șerban Viorel Stanoiu, fusese la randul sau desemnat de Ion Iliescu judecator la Curtea Constituționala, din partea Președinției României, cu mandat din 2001 pâna in 2007. Radacinile sistemului ticalosit au fost fixate in profunzime in reteaua magistratilor securisti, a pseudo juristilor de partid si de stat – un complex bine insurubat prin contributia speciala a regimului Iliescu.
Personaje ca Rodica Stanoiu si protejata sa Lidia Barbulescu sau Viorica Costiniu, nu sunt singulare. Penetrarea la varf a Justitiei de catre membri ai unor retele infractionale – este ilustrativ cazul generalului/senator/tucalar Catalin Voicu, ciomagar al clanurilor tiganesti – s-a produs prin aportul decisiv al Sistemului instaurat de un personaj – Ion Iliescu – care ar trebui sa execute ani grei de puscarie pentru crimele comise. Nu intamplator Justitia a fost scut si pres de picioare totodata pentru acest criminal cu mainile rosii de sange pana la coate, varf al puterii politice instaurate prin frauda, care a promovat crima organizata sub paravan politic.
Niciun dosar major legat de numele lui Iliescu si de interesele haitei sale de banditi de stat si de partid nu s-a finalizat pana in prezent. Sistemul ticalosit a tinut sub control Justitia, pana recent, inclusiv prin pionii sai mai mult sau mai putini acoperiti, asa-zisi „civili” de teapa Rodicai Stanoiu. Tocmai de aceea miza dosarului de securitate al Rodicai Stanoiu are o valoare simbolica importanta deoarece nu este vorba de o persoana oarecare ci de o fosta sefa a Justitiei, institutia care a produs cel mai mult rau romanilor si Romaniei in ultimii 20 de ani. Rau impementat prin persoane cu identitate multipla, bolnave de histrionism patologic si de ticalosie congenitala, activate de eternul vibrator, stiuletele cu cili bolsevici, Ion Ilici Iliescu.”, conchide George Roncea
