Primarul general al Capitalei, Adriean Videanu, anunta ieri ca in urma discutiilor purtate cu oficialii Apa Nova Bucuresti (ANB) s-a convenit ca in urmatorii trei ani reteaua de canalizare a Bucurestiului sa fie extinsa cu cel putin 600 de kilometri, la aceasta investitie – care va totaliza 130 milioane de euro – participand si municipalitatea.
Numai ca vestea buna pe care a dat-o primarul Videanu a durat doar cateva zeci de minute pentru reprezentantii presei, convocati de staff-ul ANB intr-o -vizita de lucru- la Centrul Operational Apa Nova al sectorului 6. Cu acest prilej, directorul tehnic al departamentului Calitate si Protectia Mediului din cadrul ANB, Epsica Chiru, a confirmat ca exista, intr-adevar, posibilitatea respectivei investitii. Dar…
-Daca municipalitatea considera ca trebuie sa ceara Apa Nova sa faca mai multe investitii decat cele care ar fi necesare pentru respectarea unui nivel adecvat de servicii, este normal ca aceste servicii sa fie platite de undeva-, a precizat Chiru. El a lasat, astfel, sa se inteleaga ca, daca vor sa scape de inundatii, bucurestenii s-ar putea astepta la scumpiri ale serviciilor de furnizare de apa si canalizare.
O alta veste proasta data de oficialul Apa Nova a fost ca -daca totusi se va realiza aceasta extindere a retelei, data fiind starea precara de functionare a sistemului de canalizare si – in special – a colectorului principal care nu face fata unei cantitati suplimentare de apa in conditii pluviometrice deosebite, el neputand prelua mai mult de un debit fix, orice extindere a sistemului de canalizare din Bucuresti nu numai ca nu va rezolva problemele pricinuite de inundatii, ci, din contra, ar putea chiar sa le agraveze-. Cu alte cuvinte, degeaba Apa Nova este pusa la investitii suplimentare, ca tot rau ii va fi bucuresteanului atunci cand ploua. In acelasi timp, directorul Chiru a admis ca la data concesionarii serviciilor de furnizare de apa si canalizare catre Apa Nova, in anul 2000, expertii au evaluat la un miliard de euro necesarul de investitii -pentru a aduce sistemul in conformitate-.
Agentia de Reglementare Bucuresti Apa-Canal (ARBAC) a incercat in doua randuri sa amendeze Apa Nova. -In prima situatie, s-a pus problema ca n-am furnizat unele informatii solicitate de catre ARBAC, dar care le-au fost puse ulterior la dispozitie-, a precizat directorul Epsica Chiru. De ce informatiile au fost puse abia -ulterior- la dispozitia ARBAC, greu de explicat…
A doua amenda, care s-ar fi ridicat la 1,5 milioane de euro, -nu este confirmata de corpul de experti contractuali internationali, care este prevazut in contractul de concesiune-, a explicat oficialul Apa Nova. Fiindu-i atrasa atentia ca s-a ridicat de fapt problema unui viciu de procedura in neaplicarea acelei amenzi, directorul Chiru a fost de acord ca si din acest punct de vedere exista o posibilitate. -Nu se poate ca intr-o anumita relatie contractuala sa fii si judecator, si parte in contractul respectiv-, crede directorul Chiru.
Tot municipalitatea si primariile de sector au investit
Intre anii 1997 si 1999, cand a fost redactat contractul de concesiune al serviciului public de apa, unul din obiectivele principale ale privatizarii urmarea sa degreveze bugetul local de investitii in modernizarea retelei de apa in urmatorii 25 de ani, sumele respective urmand sa fie redirectionate pentru alte proiecte de investitii necesare dezvoltarii orasului.
Cu toate acestea, in ultimii patru ani, municipalitatea si primariile de sector au investit peste 46 de milioane de euro pentru lucrari de extindere a retelelor de apa si canalizare, precum si pentru realizarea statiei de epurare a apelor, desi aceste investitii intrau in sarcina concesionarului.
Intrebat daca contractul de concesiune si-a pierdut obiectul, tinand cont de nivelul de investitii al autoritatilor locale, primarul general a admis ca -mai sunt unele probleme privind nivelul de investitii-.
-Printr-o hotarare de consiliu, care va fi discutata in prima sedinta a CGMB, primarul general va fi imputernicit pentru a impune penalizari Apei Nova pentru neindeplinirea nivelului de investitii-, a precizat Videanu.
Contractul de concesiune, incalcat inca din primul an
Compania Generala a Apelor din Franta – devenita ulterior Vivendi Water – a castigat, in martie 2000, licitatia pentru concesionarea serviciului bucurestean de apa si canalizare. Contractul de concesiune, semnat in luna martie 2000, a intrat in efectivitate la un an de la finalizarea licitatiei (17 noiembrie 2000). Tariful pentru metrul cub de apa a fost stabilit, atunci, la 0,6 euro. Desi in contract se stipuleaza ca tariful ramane fix, el a crescut in primul an de sase ori, fiind invocate inflatia si devalorizarea leului in fata monedei euro. Asta desi, potrivit contractului, tariful trebuia sa scada treptat, din cinci in cinci ani.
Potrivit site-ului ARBAC, -unul dintre cele mai importante obiective ale Contractului de Concesiune (CC) il reprezinta degrevarea bugetului local de efortul investitional in domeniul apei. Conform prevederilor Contractului de Concesiune, realizarea Nivelelor de calitate a Serviciilor la standarde europene (element central al Contractului de Concesiune) este o obligatie a concesionarului, asigurata prin efort financiar propriu, in limitele tarifului licitat si astfel fixat pentru toata durata de 25 de ani a concesiunii, fara apel la finantari din bugetul local, la alte subventii (guvernamentale) sau la fonduri nerambursabile si fara garantii municipale pentru imprumuturile pe care le face concesionarul. O data cu inceperea concesiunii, ANB (Apa Nova Bucuresti – n.red.) a preluat sarcinile si investitiile in locul municipalitatii, in conditii de maxima eficienta (la un tarif avantajos pentru utilizatori, stabilit la nivelul pietei, in mod transparent si concurential)-.
Acest transfer de sarcini trebuia sa conduca la controlul sarcinilor si cheltuielilor, in reducerea pierderilor, iar municipalitatea ar fi avut disponibilitati financiare sa initieze proiecte noi, in alte domenii, pentru ca nu mai este necesar sa mai investeasca in serviciile de apa si de canalizare.
