Parchetul General de pe langa Inalta Curte de Justitie si Casatie a dat, ieri, publicitatii datele statistice referitoare la numarul de autorizatii emise in vederea instituirii supravegherii audio-video. Datele au fost puse la dispozitia opiniei publice dupa ce asociatia APADOR-CH a reusit sa obtina castig de cauza in instanta, fiind obligata sa dea in judecata Parchetul General, care refuza sa aplice prevederile Legii liberului acces la informatii publice. Asfel, statistica prezentata de procurorul general, Ilie Botos, arata ca, in perioada 1991 – 2002 au fost emise 19.756 de mandate de interceptare audio-video, dintre care 5.489 emise la solicitatrea organelor de ancheta penala, dupa intrarea in vigoare a modificarilor operate Codului de procedura penala prin care interceptarile audio-video puteau fi folosite ca mijloc de proba in cadrul procesului penal. Pana in 1996, autorizatiile erau emise in baza Legii 51/1991, in toate cauzele respective fiind vorba despre anchete efectuate de catre serviciile speciale referitoare la atingerile aduse sigurantei nationale.
Anchete secrete
Cea mai mare parte a aprobarilor au fost solicitate de serviciile secrete, SRI, SIE sau Serviciul de Informatii al Armatei. Toate acestea in baza articolului 13 din Legea 51/1991 privind siguranta nationala a Romaniei. Astfel, in situatii speciale, serviciile secrete pot cere -autorizarea efectuarii unor acte, in scopul culegerii de informatii, constand in: interceptarea comunicatiilor, cautarea unor informatii, documente sau inscrisuri pentru a caror obtinere este necesar accesul intr-un loc, la un obiect sau deschiderea unui obiect; ridicarea si repunerea la loc a unui obiect sau document, examinarea lui, extragerea informatiilor pe care acestea le contin, cat si inregistrarea, copierea sau obtinerea de extrase prin orice procedee; instalarea de obiecte, intretinerea si ridicarea acestora din locurile in care au fost depuse-. Rezultatele obtinute in urma desfasurarii acestor anchete nu este cunoscut, Parchetul General nefiind instiintat de finalizarea actelor respective si neavand date referitoare la acestea. -In legatura cu finalitatea judiciara a activitatilor autorizate prin mandatele eliberate de Ministerul Public organelor si structurilor cu atributii in domeniul sigurantei nationale nu avem, efectiv, posibilitatea sa comunicam catre APADOR-CH un raspuns, deoarece sesizarile formulate de aceste institutii cu privire la comiterea unor infractiuni nu se refera in mod explicit nici la sursele si nici la mijloacele de obtinere a informatiilor, deci nici la mandatele in discutie-, a declarat Botos. In plus, data fiind decizia Curtii Supreme, Ilie Botos, a fost obligat sa faca public numarul mandatelor emise in cazurile ce vizeaza siguranta nationala, dar, prin modificarea legilor, acest lucru nu va mai fi posibil.
Rezultate irelevante
In ceea ce priveste aprobarile date in cazul unor anchete penale, numarul acestora a crescut constant din 1996. Astfel, in primul an de la data modificarii Codului de Procedura Penala au fost emise doar doua mandate, pentru ca in anul urmator sa se ajunga la 142, iar in 2002 – la 2581. Chiar daca numarul aprobarilor a crescut, rezultatele au fost minime. Anul trecut, din cele 2.581 de mandate acordate, din care 1.113 au fost prelungite cu pana la 450 de zile, doar 621 au fost incheiate printr-un rechizitoriu si doar 238 de persoane au fost condamnate definitiv. In restul cazurilor, peste 90%, s-a dovedit ca nu exista suficiente date pentru a se intocmi un dosar penal.
