Peste 93% din populatia Romaniei considera ca functionarii publici, indiferent de institutia in care lucreaza, sunt corupti, doar 0,4% din cetateni crezand ca functionarii sunt corecti. In acelasi timp, romanii considera ca mita face parte din viata de zi cu zi, aceasta fiind aprecierea a 52% din cei intervievati, iar 80% din populatie cunoaste pe cineva care a dat mita. Aceleasi date statistice arata ca 75% din populatie considera ca cel mai mare nivel al coruptiei s-a atins dupa 1989, in timp ce 15% considera ca in toate perioadele nivelul coruptiei a fost acelasi. In opinia populatiei, cea mai mare coruptie se inregistreaza in spitale si in vami, 41%, respectiv 40% din populatie sustinand ca a dat mita in aceste institutii. La mare distanta se situeaza tribunalele (15%), politia (14%) si gradinita (10%).
Cea mai mare parte a populatiei Romaniei, peste 93%, considera ca fie toti salariatii din domeniul public, fie majoritatea acestora, fie doar unii dintre ei sunt corupti. Aproape nimeni, 0,4% din populatie, crede ca nu sunt corupti in sistemul public. Datele au fost relevate in urma unui sondaj efectuat in cadrul programului -Nu da spaga-, finatat de catre Comisa Europeana, de catre CURS, in colaborare cu Institutul de Sociologie si Institutul pentru Calitatea Vietii.
In acelasi timp, romanii considera ca mita face parte din viata de zi cu zi, aceasta fiind aprecierea a 52% din cei intervievati, iar 80% din populatie cunoaste pe cineva care a dat mita. Aceleasi date statistice arata ca 75% din populatie considera ca cel mai mare nivel al coruptiei s-a atins dupa 1989, in timp ce 15% considera ca in toate perioadele nivelul coruptiei a fost acelasi.
O alta concluzie interesanta a studiului este aceea ca -cei saraci si slab pregatiti sunt de regula mai rar in situatia de a oferi sau primi mita-. Portretul robot al romanului care da mita cel mai des este urmatorul: are intre 30 si 49 de ani, a absolvit liceul sau o forma de invatamant universitara, provine dintr-o familie care are un venit mediu de peste 10 milioane de lei, are afaceri proprii, este sef si lucreaza in sectorul privat. Cu toate acestea, 60% din cei chestionati declara ca nimic din veniturile familiei nu se duce pe spagi, iar 17% refuza sa raspunda. In aceste conditii, 9% din populatie sustine ca 1-2% din veniturile lunare se duce pe spagi, 6% afirma ca nivelul este de 3-5 % din venituri, 5% ca acesta este cuprins intre 6 si 10% si doar 3% ca acesta depaseste 11%.
Spitalele si vamile, cele mai corupte
Media cheltuielilor de tip -spaga- difera in functie de regiune, cel mai inalt nivel fiind in Bucuresti cu 3,43%, in timp ce in Transilvania si Banat acesta scade pana la 0,63% si chiar 0,03%. In opinia populatiei, cea mai mare coruptie se inregistreaza in spitale si in vami, 41%, respectiv 40% din populatie sustinand ca a dat mita in aceste institutii. La mare distanta se situeaza tribunalele (15%), politia (14%) si gradinita (10%). Cu toate acestea, 53% din cei intervievati si care au admis ca au dat mita au declarat ca au fost tratati corect in cazul contactului cu autoritatea vamala sau in spitale si policlinici. In ceea ce priveste mecanismele coruptiei, populatia considera ca -dorinta de castig personal, salariile mici si birocratia excesiva sunt percepute ca fiind principalii factori care determina coruptia-.
Mita se da in bani
Cel mai des, romanii dat mita in bani (60%), sau in cadouri (36%). -In Romania, cei care declara ca au dat spaga mentioneaza cel mai adesea nevoia de a da spaga in sine ca motor al comportamentului lor fie ca <altfel nu puteam rezolva problema> (35%), fie ca declara ca au oferit mita ca un comportament firesc <asa se obisnuieste>(19%)-, se arata in studiul CURS. Acelasi studiu releva ca cei care dau mita prefera sa o faca direct, doar tinerii sub 29 de ani si banatenii dand semnificativ mai multa spaga prin intermediari. Mai mult, in Romania populatia considera coruptia ca fiind un fenomen foarte raspandit, rezultatele aratand ca tara noastra se situeaza pe primul loc in cadrul Europei Centrale si de Est la acest capitol. Ca efect, populatia considera ca fenomenul coruptiei conduce, in principal, la scaderea nivelului de trai, justificarea fiind ca saracii devin mai saraci, iar bocatii mai bogati. -In mentalul colectiv, coruptia este asociata cu efecte dintre cele mai severe: scaderea nivelului de trai, cresterea polarizarii sociale, slabirea increderii in institutiile statului-.
