Abuzul în serviciu este definit în Codul penal la articolul 297 ca „fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.”
Luni, aripa PSD din CCR a emis o motivare revoltătoare a respingerii candidaturii Dianei Șoșoacă, bazată pe comportamentul și declarațiile publice ale europarlamentarei. Sinteza motivării o puteți citi AICI.
Judecătorii CCR sunt funcționari publici conform CODULUI PENAL
Conform opiniei separate a judecătoarei CCR Iulia Scântei, judecătorii CCR au încălcat Legea 47/1992, adăugându-și atribuții prin care sancționează „comportamentul, opiniile, afirmatiile sau atitudinile persoanei care isi depune candidatura pentru alegerea Presedintelui Romaniei”, ceea ce ar trebui să fie „rezultatul unor proceduri judiciare prevazute de lege, in sarcina altor institutii ale statului, dupa o procedura judiciara, iar nu o atributie recunoscuta expres pentru Curtea Constitutionala in realizarea competentei de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei.”
Prin această încălcare a Legii 47/1992, judecătorii care și-au însușit această motivare i-au vătămat Dianei Șoșoacă dreptul de afi aleasă, prevăzut de Constituție.
Principalele pasaje din opinia separată a judecătoarei CCR Iulia Scîntei
„Conform art. 146 lit. f), Curtea Constitutionala a Romaniei “vegheaza la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei si confirma rezultatele sufragiului”. In realizarea acestei competente constitutionale, instantei de contencios constitutional i-au fost incredintate de catre legiuitor, prin legi organice, mai multe atributii concrete de verificare, control si validare a procedurilor electorale, pe durata intregului proces electoral pentru alegerea Presedintelui Romaniei, inclusiv cele prevazute de art. 37 si 38 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.807 din 3 decembrie 2010, potrivit caror Curtea Constitutionala solutioneaza contestatiile cu privire la inregistrarea sau neinregistrarea candidaturii la functia de Presedinte al Romaniei, precum si contestatiile cu privire la impiedicarea unui partid sau a unei formatiuni politice ori a unui candidat de a-si desfasura campania electorala in conditiile legii. Asadar, in temeiul competentei prevazute la art. 146 lit. f) din Constitutie, Curtea Constitutionala este chemata sa vegheze, prin indeplinirea unor atributii efective, expres si limitativ prevazute de legiuitor, la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei, iar actul prin care Curtea finalizeaza aceasta activitate este hotararea pronuntata conform art. 11 pct.B, lit.a) din Legea nr. 47/1992, care este general obligatorie si are putere numai pentru viitor.
Hotararea nr. 2 din 5 octombrie 2024, adoptata cu majoritate de voturi, se intemeiaza exclusiv pe atributia Curtii Constitutionale de a solutiona contestatiile privind inregistrarea sau respingerea inregistrarii candidaturilor sau a semnelor electorale ale unui candidat la alegerile pentru Presedintele Romaniei, atributie reglementata la art. 38 din Legea nr. 47/1992 si la art. 31 alin.(1) si (2) din Legea nr. 370/2004.
… Atributia Curtii este de a verifica indeplinirea sau neindeplinirea unor conditii legale obiective (cu titlu de exemplu, respectarea termenului de depunere a propunerii de candidatura, numarul minim al semnaturilor sustinatorilor, documentele care trebuie sa insoteasca propunerea de candidatura, eventuale cazuri de interdictie limitativ prevazute de Constitutie si lege, la depunerea candidaturii). Prin esenta lor, aceste conditii nu privesc comportamentul, opiniile, afirmatiile sau atitudinile persoanei care isi depune candidatura pentru alegerea Presedintelui Romaniei in conditiile prevazute de art. 27 din Legea nr. 370/2004, toate aceste aspecte de natura subiectiva facand parte din sfera libertatii de exprimare a celor care candideaza. Sanctionarea incalcarii limitelor libertatii de exprimare este rezultatul unor proceduri judiciare prevazute de lege, in sarcina altor institutii ale statului, dupa o procedura judiciara, iar nu o atributie recunoscuta expres pentru Curtea Constitutionala in realizarea competentei de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei.
….
In opinia noastra, in total dezacord cu toata jurisprudenta Curtii in materia contenciosului electoral privind alegerile prezidentiale, hotararea majoritatii pronuntata in solutionarea contestatiilor ce fac obiectul Dosarelor nr.3043F/2024 si nr. 3045F/2024 nu se intemeiaza pe niciuna dintre aceste conditii obiective de fond si de forma, reglementate expres prin Constitutie si prin lege organica. Nicio dispozitie constitutionala sau legala nu permite Curtii Constitutionale ca, pe calea interpretarii propriei competente (la randul ei, expresa si limitativ prevazuta de Constitutie si lege), sa-si extinda si sa completeze sfera atributiei de solutionare cu doua noi conditii pentru depunerea candidaturilor, conditii care au o vadita natura subiectiva (intrucat vizeaza aspecte ce tin de comportamentul, opiniile si declaratiile unei persoane) si care nu au fost prevazute nici in Constitutie, nici in Legea nr. 370/2004 sau Legea nr. 47/1992.
Noile conditii de fond considerate in opinia majoritara ca fiind necesare a fi indeplinite de persoanele care candideaza la alegerile pentru Presedintele Romaniei in sau incepand cu anul 2024, sunt cele “care rezulta din formula sacrosanta a juramantului depus de persoana aleasa in functia de Presedinte al Romaniei”, respectiv obligatia de a respecta Constitutia si obligatia de a apara democratia, acestea reflectand “atasamentul candidatului la valorile constitutionale”. Hotararea majoritatii impune neechivoc si cu caracter definitiv si general obligatoriu, ca cele doua obligatii sa devina conditii de fond pentru depunerea candidaturilor, desi nu sunt stabilite expres prin Constitutie sau prin Legea nr. 370/2004 si, pe cale de consecinta, sa fie verificate prealabil inregistrarii candidaturii la alegerile prezidentiale. Asadar, prin interpretarea propriei competente, prin opinia majoritatii, se adauga in Legea nr. 370/2004 noi conditii de fond pentru depunerea candidaturilor si completeaza procedura legala cu atributii noi privind verificarea indeplinirii acestor conditii anterior inregistrarii candidaturii, de catre Biroul Electoral Central. Or, Legea nr. 370/2004 a limitat competenta acestuia de a verifica indeplinirea conditiilor de fond si de forma doar la cele prevazute de respectiva lege pentru candidaturi [art. 29 alin.(1)].
In realitate, prin interpretarea propriei atributii constitutionale de la art. 146 lit.f), prin hotararea majoritatii, se legifereaza in afara competentei Curtii Constitutionale, doua noi conditii de eligibilitate, considerandu-le conditii de fond implicite, pe care tot Curtea le verifica, chiar in procedura solutionarii contestatiei ce face obiectul Dosarului nr.3043F/2024, asadar praeter legem.”, se arată în opinia separată a judecătoarei Iulia Scântei.
Ce să facă și CCR-ul dacă nicio instituție nu a oprit-o pe șoșoacă? Adică au lăsat-o toți să abereze și acum se fac că se miră. Persoana nu are ce căuta în funcții politice, oricare ar fi ele.
Asta e parerea ta si a altora de teapa ta, dar care nu justifica o incalcare a legii. Ca iti place tie sau nu, Sosoaca reorezinta vocea a sute de mii si miloane poate satui de i clasa politica extrêm de corupta si abuziva. Nu trebuie sa o opreasca vreio nstitutie, ci doar votul cetatenilor.