Noul cod penal prevede la art. 369 că „incitarea publicului, prin orice mijloace, la ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.” Dacă o persoană postează însă în mod repetat astfel de mesaje pe internet și se consideră fapte în concurs de infracțiuni, în cazul în care se decide condamnarea, la pedeapsa principală se adaugă o treime din totalul pedepselor pentru fiecare faptă. În România pedeapsa maximă poate fi de 30 de ani, așa cum a pățit recent o româncă care a fost condamnată definitiv de Curtea de Apel Brașov la 30 de ani de închisoare pentru mai multe infracțiuni de înșelăciune, fals și uz de fals, precum și complicitate la tentativă de înșelăciune, privind obținerea de credite cu acte false, deși prejudiciul a fost de 8.000 de EURO, respectiv 34.961,83 lei.
Poliția Română, alături de poliții și O.N.G.—Uri din celelalte state europene, a participat la un exercițiu de testare a reacțiilor companiilor IT în ceea ce privește eliminarea conținutului online instigator la ură. Pe parcursul a 7 săptămâni, au fost identificate si raportate 56 de astfel de postări, 15 dintre acestea fiind eliminate de administratorii platformelor sociale în 24 de ore de la semnalare.
Poliția Română a participat, în perioada 20 martie — 5 mai 2017, alături de poliții din celelalte state europene și ONG-uri, la un exercițiu european ce a vizat identificarea comentariilor, paginilor, canalelor, videoclipurilor sau altui conținut instigator la ură și raportarea respectivului conținut către administratorii platformelor sociale în calitate de ‘normal user’.
Au fost identificate și raportate 56 de comentarii, videoclipuri, pagini, profile sau canale ce aveau conținuturi cu caracter instigator la ură, 15 dintre acestea fiind șterse de companiile care dețin platformele în decurs de 24 de ore de la semnalare. Restul conținutului instigator la ură ce a fost raportat către companii nu a fost eliminat până la închiderea exercițiului.
Postările identificate în cadrul exercițiului au caracter singular și nerepetabil ca mesaj în cadrul postărilor efectuate de autorii lor.
De asemenea, în cazul unui utilizator la care s-a constat existența unui număr mare de postări ce aveau caracter incitator la ură și discriminare, polițiștii Direcției de Investigații Criminale s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea infracțiunii de incitare la ură sau discriminare. Utilizatorul fiind bănuit că, în perioada 2015 și până în prezent, ar fi distribuit videoclipuri precum și mesaje cu caracter ce incită publicul la ură sau discriminare față de diverse categorii de persoane.
Informatii de background:
La data de 31 mai 2016, Comisia Europeană a dat publicității un comunicat de presă prin care anunța semnarea unui cod de conduită care conține o serie de angajamente privind combaterea discursului motivat de ură în mediul online.
Conform ultimului paragraf al codului de conduită, companiile de IT și CE convin să evalueze angajamentele publice din prezentul cod în mod regulat, inclusiv a impactului pe care acestea îl au.
Codul instituie în sarcina companiilor care dețin platforme sociale online o serie de acțiuni precum: analizarea notificărilor primite cu privire la conținutul dăunător, analizarea conținutului în cauză și a eliminării acestuia sau blocării accesului la acesta într-un interval de 24 de ore, efectuarea de campanii de educare și conștientizare a propriilor utilizatori cu privire la tipurile de conținuturi nepermise, furnizarea de informații cu privire la modalitatea de notificare a unor astfel de conținuturi precum și procedurile ce trebuie urmate, consolidarea parteneriatelor cu societatea civilă.
Pentru a constata modul efectiv de punere în practică a acestui cod de conduită s-a stabilit desfășurarea unui exercițiu de monitorizare pentru a evalua reacțiile companiilor IT privind notificările legate de conținutul motivat de ură în mediul online.
Astfel, timp de 6 săptămâni, în perioada 10 octombrie 2016 — 18 noiembrie 2016, 12 organizații din 9 state membre, au fost voluntare în testarea reacțiilor companiilor IT privind notificările de eliminare a conținutului online motivat de ură. Organizațiile au notificat conținutul motivat de ură identificat pe platformele online utilizând canale de raportare dedicate sau prin mijloacele disponibile utilizatorilor pe aceste platforme. Au fost formulate un total de 556 de notificări.
Datele exercițiului de monitorizare au arătat că în 40% din cazuri companiile IT au revizuit conținutul în aceeași zi (în mai puțin de 24 de ore) și în 43% din cazuri în decursul a 48 de ore.
La data de 21 decembrie 2016, Comisia Europeană a transmis statelor membre invitația de a participa la cel de-al doilea exercițiu de monitorizare a reacției companiilor IT semnatare ale codului de conduită privind notificările legate de discursul motivat de ură din mediul online.
De regulă, companiile care dețin platformele sociale IT oferă utilizatorilor două moduri de a raporta conținutul ilegal, respectiv raportare în calitate de ‘normal user’ sau ‘trusted flagger’.
Conținutul raportat de către un utilizator ca ‘normal user’ nu este eliminat de companie automat fără a fi efectuată o verificare a conținutului ‘normal user’ fiind orice utilizator.
Conținutul raportat de un utilizator având calitatea de ‘trusted flagger’ este eliminat automat de companie, fără a fi efectuate și alte verificări privind respectarea politicii platformei.
Companiile IT ce dețin platforme de socializare acordă această calitate de ‘trusted flagger’ unor persoane fizice sau juridice (în general ONG-uri) de încredere cooperând și ușurându-și astfel munca în ceea ce înseamnă întregul proces al supravegherii conținutului urcat pe platformă și, în cazul încălcării politicii companiei, eliminării rapide a postărilor, videoclipurilor, închiderii unor pagini sau canale.
