- În ultimii 15 ani, numărul de instrumente de finanțare din afara bugetului UE s-a multiplicat, ceea ce a amplificat complexitatea peisajului financiar al UE.
- Pentru unele dintre aceste instrumente, se observă o lacună în auditul performanței lor și nu există nicio supraveghere din partea Parlamentului European.
De-a lungul deceniilor, abordarea fragmentată care a caracterizat crearea peisajului financiar al UE a avut drept rezultat o construcție eterogenă care este mult prea complexă și pentru care răspunderea publică de gestiune nu este asigurată pe deplin, se arată într-un nou raport al Curții de Conturi Europene. În centrul acestei construcții se află bugetul UE, dar ea include un număr din ce în ce mai mare de instrumente extrabugetare și instrumente hibride. Numărul acestor instrumente nou create s-a multiplicat în ultimii 15 ani și auditorii recomandă să se depună eforturi suplimentare pentru consolidarea lor.
„Actualul peisaj financiar al UE a fost descris de Parlamentul European ca fiind o galaxie de fonduri și instrumente care gravitează în jurul bugetului UE”, a declarat domnul François-Roger Cazala, membrul Curții care a coordonat acest audit. „Deși este adevărat că au existat motive pentru crearea lor, credem că, pentru a îmbunătăți eficiența și transparența, este necesară o mai mare simplificare și trebuie să se asigure mai bine răspunderea de gestiune”.
Auditorii au evaluat de ce a crescut numărul de instrumente diversificate care nu sunt pe deplin integrate în bugetul UE. S-a constatat că, în majoritatea cazurilor, circumstanțele juridice, politice sau economice de la momentul creării fiecărui instrument justificau menținerea acestuia în afara bugetului UE. De exemplu, instrumentele bazate pe contractarea și acordarea de împrumuturi pentru a furniza asistență financiară au trebuit să fie dezvoltate în afara bugetului UE deoarece în cadrul acestuia nu pot fi contractate împrumuturi. Aceste instrumente au fost create în principal pentru a se răspunde cât mai rapid posibil la crize (de exemplu, necesitatea imediată de a furniza finanțare Greciei și de a răspunde la criza datoriilor suverane în 2010).
Deși exista o justificare pentru crearea lor, numeroase instrumente nu dispuneau de evaluări prealabile adecvate: forma aleasă (inclusiv natura lor extrabugetară) nu era susținută în majoritatea cazurilor de evaluări ale impactului sau de evaluări prealabile similare. Potrivit auditorilor, din această cauză nu se poate demonstra nici faptul că crearea unui instrument extrabugetar era mai adecvată decât utilizarea bugetului UE și nici că instrumentul propus era cel mai eficient.
Alte elemente ale instrumentelor variază considerabil, ceea ce sporește nivelul de complexitate: mecanismele de guvernanță, de exemplu, diferă foarte mult între instrumente similare de contractare și acordare de împrumuturi, chiar și atunci când nu existau motive care să justifice aceste diferențe. În plus, sursele de finanțare și modurile în care sunt susținute obligațiile potențiale de plată sunt diverse.
Controlul public asigură faptul că instrumentele de finanțare sunt legitime și justificate și că se răspunde pentru ele, dar peisajul financiar al UE nu este pe deplin supus unui astfel de control. Auditorii recomandă să fie publicat un set complet și consolidat de informații cu privire la toate instrumentele. Deși Raportul privind transparența bugetară al Comisiei Europene care a fost introdus recent este considerat un pas înainte, acesta nu acoperă toate instrumentele. Mai mult, există o lacună în auditul performanței instrumentelor care nu sunt acoperite de drepturile de audit ale Curții, iar supravegherea din partea Parlamentului European nu este nici ea completă. Apare astfel o lacună, dat fiind că natura sau gradul de control public – și, prin urmare, de răspundere de gestiune – pot varia în funcție de tipul de instrument de finanțare utilizat.
Auditorii observă că mecanismele de flexibilitate aferente bugetului UE s-au multiplicat în cadrul financiar 2021‑2027, lucru care ar trebui să permită bugetului UE să facă mai bine față nevoilor speciale și imprevizibile și să reducă necesitatea de a se crea instrumente speciale. S-au făcut de asemenea progrese în ceea ce privește consolidarea mai multor instrumente în bugetul UE. Totuși, răspunsul la criza generată de pandemia de COVID-19 a condus la crearea a două noi instrumente (SURE și NextGenerationEU) și potențialul de simplificare nu a fost încă valorificat pe deplin, în special în cazul acelor instrumente prin care se acordă asistență financiară pentru statele membre sau pentru unele țări terțe. Auditorii recomandă Comisiei Europene să propună integrarea Fondului de modernizare în bugetul UE și integrarea și consolidarea instrumentelor de asistență financiară existente.
Cea mai mare parte a bugetului UE este utilizată pentru a finanța programe de cheltuieli care sunt finanțate sau provizionate în cadrul planificării bugetare a Uniunii (așa-numitul cadru financiar multianual sau CFM). Curtea de Conturi Europeană are drepturi de audit depline pentru orice cheltuială din bugetul UE. Raportul de față acoperă instrumente care se află în principal în afara bugetului UE și în cadrul cărora se pot efectua noi operațiuni în perioada 2021‑2027 sau care continuă să genereze active sau obligații potențiale de plată semnificative pentru UE sau pentru statele membre. Curtea are de asemenea drepturi de audit pentru multe dintre instrumentele analizate în acest raport, dar nu pentru toate. Mecanismul european de stabilitate (MES), Fondul european de stabilitate financiară (FESF) și Banca Europeană de Investiții (BEI) utilizează un auditor extern privat, la fel ca Instrumentul european pentru pace și Fondul de modernizare, pentru care, dat fiind că au fost create recent, nu s-a elaborat încă un raport de audit. În cazul Mecanismului de împrumut pentru Grecia, instituțiile supreme de audit ale statelor membre creditoare sunt cele care au drepturi de audit. Curtea a sugerat în publicații anterioare și a reiterat în acest raport că ar trebui stabilite mandate de audit public pentru toate tipurile de finanțare pentru politicile UE și că ar trebui să fie invitată să auditeze toate organismele create prin acorduri în afara ordinii juridice a UE pentru punerea în aplicare a politicilor UE. În mod similar, Parlamentul European a solicitat o mai mare implicare explicită a Curții de Conturi Europene în auditarea acestor instrumente, iar Curtea a cerut o supraveghere sporită din partea Parlamentului European.
Raportul special nr. 05/2023, intitulat „Peisajul financiar al UE – O construcție eterogenă care necesită progrese în materie de simplificare și de răspundere de gestiune”, este disponibil pe site-ul web al Curții.
