Introdus în 1991, programul LEADER – politica ascendentă și participativă a UE în domeniul dezvoltării rurale – a contribuit la facilitarea implicării locale. Abordarea sa este însă una costisitoare și procesele de aprobare aferente sunt lente. După mai mult de un deceniu de la un prim audit pe care l-efectuat referitor la acest subiect, Curtea de Conturi Europeană concluzionează, într-un raport special publicat astăzi, că există puține dovezi care să sugereze că beneficiile abordării LEADER depășesc costurile și riscurile pe care aceasta le implică.
UE a utilizat abordarea LEADER (dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității) pentru proiecte desfășurate în zone rurale, urbane și costiere, prevăzând o finanțare de până la 9,2 miliarde de euro pentru perioada 2014‑2020. Abordarea este menită să valorifice expertiza și experiența comunităților locale în definirea nevoilor lor de dezvoltare. Grupurile de acțiune locală sunt de o importanță crucială în acest proces: ele contribuie la conceperea unei strategii de dezvoltare locală și sunt responsabile de inițierea și dezvoltarea de proiecte care să răspundă nevoilor locale reale. Abordarea LEADER pare să fie atrăgătoare în teorie, dar se pune întrebarea dacă ea s-a dovedit a fi benefică în practică.
„Abordarea LEADER a fost concepută cu un scop lăudabil: să înlesnească implicarea și autonomizarea la nivel local în beneficiul zonelor rurale din UE”, a declarat doamna Eva Lindström, membra Curții responsabilă de audit. „Sunt antrenate astfel costuri și riscuri suplimentare, care s-ar putea justifica dacă abordarea ar aduce beneficii suplimentare în comparație cu alte tipuri de programe de cheltuieli ale UE. Din păcate, auditorii nu au identificat dovezi palpabile care să confirme acest lucru: multe dintre proiectele pe care le-au examinat ar fi putut fi finanțate la un cost mai mic din alte fonduri ale UE.”
Auditorii recunosc că LEADER tinde să faciliteze implicarea locală. Totuși, grupurile de acțiune locală sunt adesea nereprezentative, prezența femeilor și a tinerilor în cadrul lor continuând să fie doar una marginală. Abordarea participativă a LEADER antrenează costuri administrative și de funcționare ridicate. Acestea se referă, printre altele, la activități de implicare a comunității locale și de sprijinire a solicitanților și presupun cerințe administrative suplimentare în comparație cu programe generale de cheltuieli. Conform Comisiei Europene, aceste costuri se ridicau la un total de peste 1 miliard de euro (un sfert din cheltuielile totale) la sfârșitul anului 2020. Potrivit auditorilor, procesele de depunere a cererilor și de aprobare a proiectelor, care pot implica un număr de până la opt etape, continuă să fie prea complicate și prea îndelungate. Drept urmare, statele membre efectuaseră plăți doar pentru 39 % din proiecte și un stat membru (Slovacia) nu efectuase nicio plată pentru niciun proiect.
În raportul lor, auditorii atrag atenția și asupra modului în care este utilizată finanțarea. În unele țări membre ale UE, cum ar fi Germania, banii utilizați prin LEADER sau prin dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității acoperă proiecte care, de regulă, sunt sarcini statutare ce trebuie îndeplinite de autoritățile naționale, regionale sau municipale, cum ar fi cele legate de drumuri rurale, iluminat stradal în sate sau grădinițe. În plus, proiectele sprijinite, vizând de exemplu achiziția de tractoare pentru fermieri, ar putea fi uneori abordate mai bine și în mod mai precis prin măsuri de dezvoltare rurală care nu fac parte din LEADER, precum și prin intermediul altor programe de cheltuieli ale UE.
În ansamblu, auditorii concluzionează că există puține dovezi care să sugereze că beneficiile suplimentare aduse de LEADER justifică costurile acestei abordări în comparație cu alte tipuri de finanțare. Comisia Europeană este în curs de a examina relevanța, eficacitatea, eficiența, coerența și valoarea adăugată ale LEADER, dar evaluarea rezultată în urma acestei examinări va fi publicată cel mai devreme anul viitor. Având în vedere costurile și riscurile suplimentare implicate, precum și lipsa în continuare a unor beneficii demonstrabile, Curtea face apel la o reevaluare temeinică și aprofundată a abordării privind LEADER și dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității.
În perioada 2014‑2020, LEADER a făcut parte, în mod obligatoriu, din toate programele de dezvoltare rurală. De atunci, legislația UE a impus statelor membre ale Uniunii, cu excepția Croației, să cheltuiască cel puțin 5 % din fondurile lor de dezvoltare rurală în scopul LEADER.
Raportul special nr. 10/2022 al Curții de Conturi Europene, intitulat „LEADER și dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității au facilitat implicarea locală, însă beneficiile suplimentare nu sunt încă suficient demonstrate”, este disponibil pe site-ul Curții (eca.europa.eu).
Acest audit examinează totodată situația acțiunilor întreprinse în urma raportului special anterior al Curții, Implementarea abordării Leader pentru dezvoltarea rurală, care a fost publicat în 2010.
Curtea prezintă rapoartele sale speciale Parlamentului European și Consiliului UE, precum și altor părți interesate, cum ar fi parlamentele naționale, părțile interesate din sectoarele economice vizate și reprezentanții societății civile. Marea majoritate a recomandărilor pe care le formulează Curtea în aceste rapoarte sunt puse în practică.
