UDMR și-a propus definirea unei zone exclusive de control economic și politic – concentrată în câteva județe românești precum Harghita, Mureș, Covasna, Satu Mare și Cluj. În aceste zone, prioritar, au fost înființate, de-a lungul anilor, câteva mii de fundații și asociații „non-profit“, dar extrem de profitabile pentru liderii UDMR. Zona a fost „îndesită“ instituțional de păienjenișul de firme, fundații și asociații reprezentând recipiente de colectare a fondurilor pentru baza economică și politică maghiară.
„Centrala“ este Clujul, locul de unde se va lansa noua platformă politică a UDMR.
În Cluj, din cele 1.253 de fundații și aproximativ 1.500 de asociații locale, în jur de 600 de fundații și alte câteva sute de asociații sunt controlate de UDMR. Pe aici vin banii de la Budapesta, subiect care a mai fost prezentat în „Curentul“, recent.
Rolul central al Clujului. Grupul Eureka
În cadrul UDMR s-au conturat două grupări puternice, una formată din liderii mai vechi ai Uniunii și alta din tinerii promovați imediat după alegerile din 2004.
Geografic, în UDMR, gruparea tinerilor s-a concentrat în zona Clujului, în timp ce gruparea „bătrânilor“ Verestoy Attila – Tackacs Csaba – Gyorgy Frunda domină fieful tradițional din județele Harghita, Covasna și Mureș.
Clujul are un rol-cheie, axial, aici fiind concentrată și activitatea Grupului Eureka, o organizație „non profit“, care se ocupă însă și de afaceri și politică, al cărei lider politic, la vedere, este Nagy Zsolt, fost ministru al Comunicațiilor și Tehnologiei Informației în perioada decembrie 2004-iunie 2007, cercetat în mai multe dosare grave penale – printre altele și într-un dosar de trădare și spionaj al rețelei Stanchev-Benyatov.
Gruparea rețelei Eureka susține interesele celor mai influenți oameni de afaceri maghiari din Transilvania și promovează liderii UDMR din județul Cluj. Acționarii societății Group Eureka SRL sunt și membri ai Asociației Întreprinzătorilor Eureka (AIE), alimentată prin suveica de transferuri financiare ale celor peste 70 de firme în care sunt implicați aproximativ cincisprezece importanți oameni de afaceri maghiari din Cluj.
„Schumacher“ intră pe turnantă
Liderul formal al noii voci politice care se conturează în UDMR este fostul ministru Zsolt Nagy, introdus în firmele grupului Eureka, prin intermediul unui interpus, respectiv prin partenera de afaceri a fratelui său, Nagy Karoly, cel care derulează cele mai importante afaceri ale familiei. Nagy Karoly, fratele fostului ministru al Comunicațiilor, este asociat în societatea Galopp SRL Târgu Mureș, cu fostul ministru al Lucrărilor Publice, Borbely Lasylo, cu Szepessy Laszlo, mâna dreaptă și directorul de cabinet al președintelui UDMR, Marko Bela, și cu Kelemen Attila.
Nagy Zsolt, numit în conversațiile intime de către șeful său, celebrul spion aflat în libertate – Stamen Stanchev – „Schumacher“ sau „Schumi“, face parte dintr-un cerc mai vast cu activitate anti-românească condus la vedere de Arpad Paszkany, lider informal al Grupării Eureka.
Paszkany controlează reprezentanțele locale ale firmelor Opel și Chevrolet, este administratorul companiei Polus și reprezentant în România al holdingului Trigranit Feijlesztesi RT din Budapesta. La Cluj, Arpad Paszkany este unul dintre cei mai puternici jucători din domeniul imobiliar, ca urmare a asocierii dintre Consiliul Local și Polus. Arpad Paszkany a căpătat notorietate după preluarea clubului de fotbal CFR, devenit club fanion al maghiarilor.
La finalul anului 2008, Paszkani l-a numit pe Nagy în funcția de director de dezvoltare în cadrul companiei Euromentor Cluj, companie care gestionează grupul de firme deținute de către Paszkany. Fostul ministru este manager de proiect pentru viitorul Cartier al Tineretului care va fi construit de Polus Real Estate.
„Televiziunea Ardealului“, pe spatele MCTI
Pe lângă proiectele imobiliare al lui Paszkany, Nagy Zsolt mai are încă o activitate importantă, coordonarea proiectului unei televiziuni a maghiarilor. Banii vin de la guvernul Ungariei prin fundația „Janovics Jeno Alapitvany“ – condusă de Nagy Zsolt, care mai este implicat și în conducerea Fundației „Communitas“, organizație care a introdus în România sute de milioane de forinți prin fundația Illyes Kozalapitvany, Centrala de la Budapesta a fundațiilor UDMR, creată special de către guvernul ungar ca interfață cu maghiarii de peste hotare.
Viitoarea televiziune a Ardealului, ce își are deja sediul la Târgu-Mureș, va emite 24 de ore din 24 și va acoperi circa 85% din teritoriul Ardealului grație retransmisiei terestre, introducerii pe cablu și pe platformele digitale.
Miza înmulțirii aparatului mediatic a fost urmărită constant în activitatea lui Nagy la MCTI, acesta instalând un număr însemnat de platforme digitale cu precădere în zonele cu maghiari, tocmai pentru a ușura intrarea și audiența viitoarei televiziuni maghiare a Ardealului.
Imediat după ce UDMR a obținut portofoliul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, Budapesta „s-a activat“ oferind fonduri importante în vederea lansării televiziunii maghiarilor și pentru alte programe media destinate maghiarilor. Prin Nagy, Budapesta a primit acces în anumite zone și sectoare strategice din cadrul ministerului.
MCTI – baza de contact a Budapestei
Au fost semnate o serie de memorandumuri și protocoale avantajoase iar dezvoltarea colaborării cu autoritățile maghiare a fost prioritară. Contactele lui Nagy cu Executivul de la Budapesta s-au concretizat într-o serie de parteneriate bilaterale, cel mai important fiind Memorandumul de cooperare și de înțelegere în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor cu autoritățile ungare.
Acordul propunea printre multe altele „realizarea unor proiecte care să faciliteze dezvoltarea societății informaționale locale, prin activitatea coordonată a minorității maghiare din România“, iar pentru punerea în aplicare a măsurilor, Nagy s-a întâlnit în numeroase rânduri cu omologul său maghiar, Kovacs Kalman, sau cu Ferenc Gyurcsany, prim-ministrul Ungariei.
În baza acestui Memorandum, pe parcursul anului 2007 au fost înființate aproape 100 de puncte de acces la Internet „e-Transilvania“, în județele cu minoritate maghiară. Fondurile s-au rulat prin ONG-ul ministrului Nagy Zsolt, fundația Janovics Jeno Alapitvany, al cărei scop principal este administrarea televiziunii maghiare a Ardealului. Sub conducerea lui Nagy Zsolt, activează, ca membri ai fundației, liderii UDMR Marko Bela, Takacs Csaba, Galfalvi Zsolt, Csep Sandor și Gasparik Attila. Această poziție dominantă arată rolul important al tânărului Nagy în noul curent politic din UDMR.
Înființarea noului post de radio și a viitorului post TV coordonat de Nagy Szolt și finanțat de Budapesta reprezintă primul pas spre consolidarea unui grup de interese bine consolidat, ce va lansa o nouă platformă politică, formată din politicieni și oameni de afaceri maghiari, care vor fi susținuți de noul Trust media.
„Străpungerea“ Transilvaniei
Conglomeratul imobiliar, economic și politic din Cluj, concentrat în jurul Grupului Polus, va fi susținut direct de Trustul media, deplasând Centrala UDMR către inima Transilvaniei, în dreptul viitoarei autostrăzi care va asigura un flux economic major către și dinspre Budapesta.
În următorul deceniu, mediul economic al Ardealului va fi unul complementar Ungariei, realizându-se, astfel, unul dintre principalele deziderate ale politicii externe maghiare, scop definit încă de acum zece ani de fostul ministru de Externe Geza Jeszenski: „în fapt, urmărim ca Transilvania să devină un spațiu de complementaritate al economiei ungare, iar ca scop politico-strategic, unirea maghiarilor în granițele lor existente înainte de Trianon“.
Organizarea internă a UDMR, prin Consiliul Reprezentanților – un fel de miniparlament, și crearea unor direcții regionale cu rol executiv, care se ocupă de cadrele didactice, de problemele economice, de agricultură, de învățământ – ce imită activitatea ministerelor, arată deja intenția organizării maghiare de tip statal pe teritoriul României.
În Secuime s-a trecut de mult la utilizarea vechilor sigle și embleme din timpul ocupației hortiste, în consilii și primării se folosește exclusiv limba maghiară, la întruniri și sărbători se cântă imnul de stat maghiar, deci, de facto, funcționează „insule de autonomie“ cu atribute statale, ce străpung „frontiera internă“ a României. Referendumul „Ținutului Secuiesc“ din martie, promovat de 24 de consilii locale, urmărește doar oficializarea stării de fapt. În viitor, planul Jeszenski se va consolida treptat, pe fondul surpării autorității statului român în Transilvania.
