Prezentă la schimbul de experiență organizat cu 9 țări la București de către DNA, ambasadoarei Olandei la București, Stella Ronner Grubacic, a declarat că urgența luptei împotriva corupției în sistemul de sănătate este subliniată în prezent de cazul dezinfectanților diluați, sute de spitale cumpărând dezinfectant diluat și supraevaluat de la o firmă locală. Ea a menționat că unul dintre sloganurile de la protestul de după Colectiv a fost „Corupția ucide!”. Grubacic a subliniat că lupta cu corupția în sistemul de sănătate poate însemna diferența dintre viață și moarte.
Ea a declarat că nu există state fără corupție, că acest fenomen în sistemul de sănătate este o realitate în multe țări, inclusiv în state membre ale Uniunii Europene, și că sunt exemple de conduită necorespunzătoare și în Olanda, subliniind că cel mai mare impact al corupției în sistemul de sănătate se traduce în acces ușor la îngrijiri medicale pentru câteva persoane, dar slab pentru mulți alții, dar și proasta calitate a serviciilor oferite.
Aceasta consideră că dezvoltarea și implementarea de standarde în ce privește practica și autoreglarea de către actorii sistemului de sănătate ar putea reprezenta o bună măsură privind combaterea fenomenului corupției.
Și președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat luni la prezentarea bilanțului instituției pe anul 2015 că medicii prescriu medicamente mai scumpe, influențați de bugetele mari pe care le au companiile farmaceutice la dispoziție pentru marketing.
El a precizat că analiza pe care Consiliul o derulează pe piața medicamentelor va fi finalizată săptămâna viitoare.
„Ce am văzut noi în cadrul acestei analize este că în continuare se prescriu surprinzător de mult medicamentele mai scumpe, așa-numite medicamente inovative, și nu variantele lor mai ieftine, care sunt medicamentele generice. În general, eforturile suplimentare le suportă pacientul, deci cine pierde din acest lucru este mai degrabă pacientul. Pentru că medicii prescriu, iar pacienții îi ascultă pe medici, ceea este firesc. Iar medicii prescriu influențați în parte și de sumele mari pe care le au la dispoziție firmele farmaceutice pentru promovarea medicamentelor. Lanțul ar fi: prețuri mai mari aprobate de stat pentru același medicament, ceea ce face să existe mai mulți bani la dispoziția anumitor companii care pot folosi aceste fonduri suplimentare ca să stimuleze medicii să prescrie respectivele medicamente”, a spus Chirițoiu.
Potrivit acestuia, se ajunge la situația în care pacienții plătesc mai mult decât ar trebui.
„Astfel, există companii care pierd, pentru că plătesc un claw-back, o reducere mai mare decât ar trebui, și pierd pacienții care plătesc mai mulți bani din buzunar decât ar trebui”, a completat oficialul Concurenței.
Chirițoiu a arătat că va discuta toate aceste aspecte cu autoritățile din sectorul sanitar, atunci când analiza pieței va fi finalizată.
„Concluziile vor fi puse în dezbatere publică, vom avea o lună să primim reacții din partea celor interesați. Apoi, când toate acestea vor fi definitivate, le vom discuta cu factorii de decizie, care sunt Ministerul Sănătății, Casa Națională de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentelor”, a susținut el.
Întrebat dacă medicii sunt plătiți de companiile farmaceutice pentru a prescrie un anumit medicament, Chirițoiu a răspuns: „Sunt bugete substanțiale de marketing pentru promovarea medicamentelor. Formele sunt diverse, forme legale, cel puțin. Sunt cele care vizează activități științifice, participarea la congrese, prezentarea de studii și așa mai departe”.