Desi precipitatiile au fost mai reduse cantitativ, iar pagubele au fost mai putine comparativ cu dezastrul din Timis si Caras-Severin, inundatiile de la sfarsitul saptamanii trecute ar putea produce schimbari mai importante decat in primavara. Motivul? Guvernul a depistat ca una dintre cauzele care au contribuit la inundatiile produse in sudul tarii o reprezinta proasta gestionare a acumularilor de apa. Identificarea rapida a unuia dintre motivele dezastrului care a ucis oameni, a nimicit sute de case si de gospodarii si a lasat sub ape zeci de mii de hectare de teren agricol a creat insa nelinisti si haos in randul autoritatilor locale. Buimaciti de pacostea care a cazut pe capul lor, primarii, care se ocupa de majoritatea barajelor care au cedat in ultimele zile, sustin ca, fie avertizarile vin prea tarziu, fie ca… au facut si ei ce s-a putut. Pe de alta parte, Administratia Nationala Apele Romane, chiar daca nu avea in administrare nici unul dintre digurile care au cedat in judetele Olt, Arges sau Teleorman, sustine ca reglementarile de acumulare a apelor nu au fost respectate si, pe viitor, spera intr-o mai buna colaborare intre specialistii sai si detinatorii de iazuri.
Indiferent de beneficiar, statul vrea despagubiri de la proprietarii de iazuri
Premierul Calin Popescu Tariceanu a anuntat ca, indiferent de detinatori – primarie, persoana fizica sau juridica -, statul va depune plangere in justitie impotriva beneficiarilor de contracte de concesiune pentru exploatarea lucrarilor de protectie impotriva inundatiilor: -Statul va depune plangere si ii vom actiona in cauza, in asa fel incat sa cerem despagubiri si a-i obliga in final pe toti la o atitudine corecta, de responsabilitate-. Primul-ministru a identificat ca unul dintre motivele pentru care s-a ajuns in aceasta situatie este ca -foarte multe lucrari de protectie impotriva inundatiilor nu sunt intretinute in mod corespunzator, nu sunt exploatate conform caietului de exploatare si de aceea toate acumularile care au rol de a preveni inundatiile nu pot sa faca fata-. El a adaugat ca -cei care sunt la conducerea localitatilor trebuie sa inteleaga si raspunderile pe care le au din aceasta perspectiva si, prin urmare, sa actioneze pe cale de consecinta-, facand astfel aluzie la primari.
Consiliile judetene se dezic de responsabilitati
In ordine descrescatoare, de la cea mai inalta autoritate, coborand spre primarii, responsabilitatile sunt aruncate pornind de la ministere si ajungand pana la primarii. Astfel, presedintele Consiliului Judetean Olt spune ca -din cele 60 de baraje de pe firele de vai din interiorul judetului, o parte apartin sectorului de gospodarire a apelor Valcea – Arges, o parte consiliilor locale si o parte ANIF-ului (n.r. – Administratia Nationala de Imbunatatiri Funciare). Cu toate acestea, chiar daca CJ Olt nu are nici o atingere cu aceste constructii, nu de mult am trimis o echipa care sa faca o expertiza a barajelor. In urma acestei evaluari am trimis scrisori catre ministrul mediului, Sulfina Barbu, si premierul Calin Popescu Tariceanu, prin care solicitam bani pentru lucrarile de reparatii-.
Concesionate sau… vandute?
Conform datelor furnizate de Apele Romane, majoritatea digurilor rupte in ultimele zile in judetele Olt, Telerman si Arges se aflau in administrarea primariilor, mai putin acumularile de la Movileni si Potcoava, care apartineau unor persoane fizice, si cea de la Crampoia, care a fost concesionata unei societati comerciale. Interesant este ca Serban Constantin, primarul din Movileni, judetul Olt, sustine ca acumularea nu mai este concesionata: -Primaria a vandut digul in anul 2002 unei persoane fizice, care ar fi trebuit sa monitorizeze in permanenta situatia si sa dea drumul apei. Barajul a fost rezistent, nu a cedat, insa apa s-a deversat peste corpul digului-. Intrucat considera ca nu mai are vreo responsabilitate, primaria asteapta sa se faca o ancheta prin care proprietarul sa fie tras la raspundere.
In Teleorman, luciul de apa – concesionat pe opt milioane de lei anual
Desi in registrele Autoritatii Nationale Apele Romane cele doua acumulari de apa afectate de inundatii din comuna Galateni, judetul Teleorman, figureaza ca sunt in administrarea autoritatii locale, primarul comunei, Constantin Corbu, sustine cu totul altceva: -Acumularea Galateni – Gradisteanca a fost concesionata unei persoane fizice inca din anul 2002-. Cel dintai gospodar al comunei din Teleorman nu se declara -deranjat- de faptul ca statul va actiona in judecata administratorii de luciuri de apa care au folosit ilegal si abuziv acumularile, si tine sa precizeze ca -s-a dat drumul la apa, erau functionabile toate canalele de fuga, insa debitul a fost prea mare-. Primarul Corbu din Galateni a mai adaugat ca acumularea de la Gradisteanca a fost concesionata pentru o suma cuprinsa intre opt milioane si 15 milioane de lei.
In Olt, autoritatile nu au avut timp sa reactioneze
Speriati probabil de intentia statului de a-i actiona in justitie, primarii comunelor cu diguri rupte dau acum din colt in colt. Astfel, cel din comuna Crampoia, judetul Olt, declara ca a avut intentia de a goli acumularea, dar a fost impiedicat de diversi factori… In digul din Crampoia a aparut o bresa cu o lungime de 12 metri, iar luciul de apa fusese concesionat unei societati comerciale. Primarul sustine ca -am vrut, impreuna cu concesionarul, sa mai golim acumularea, insa ploile neintrerupte nu ne-au permis. In plus, supapa de evacuare este infundata de ani de zile. Pusesem la punct un sistem de evacuare, cu ajutorul unor tevi, insa nu a fost timp.- Digul care a cedat in fata furiei apelor tocmai fusese verificat de Apele Romane. Acesta a mai adaugat ca -in urma cu trei saptamani, in urma unor verificari, o delegatie formata dintr-o comisie a Apelor Romane si reprezentanti ai Consiliului Judetean Olt au constatat ca digul va mai rezista cel putin doi ani-.
Apele Romane doreste o colaborare cu detinatorii de iazuri
In replica, Aurel Pana, directorul general al Administratiei Nationale Apele Romane, sustine ca -acea diagnosticare era valabila numai in conditii normale, nu si in cazul unor calamitati de acest gen-. De vina a fost si ineficienta deversoarelor de apa, -care sunt infundate sau acoperite cu vegetatie, iar golirile de fund, nu numai ca nu au dispus de echipamente de evacuare, dar au fost obturate de mal cu vegetatie, ba chiar unele au fost betonate de cei care detineau exploatarile piscicole-, a tinut sa mai precizeze Pana. Totodata, acesta a tinut sa mai declare ca, pe viitor, pentru prevenirea unor asemenea fenomene trebuie sa existe o mai buna colaborare intre specialistii Apelor Romane si detinatorii de iazuri piscicole, in vederea respectarii de catre acestia a reglementarilor de gospodarire a apelor din sistemul national.
Guvernul explica neconcordanta bilanturilor
Premierul Tariceanu sustine ca diferentele intre bilanturile institutiilor privind pagubele produse de inundatii sunt justificate de momentele diferite la care sunt redactate. Totodata, guvernul mentioneaza ca Ministerul Administratiei si Internelor este sursa autorizata sa ofere informatii privind efectele acestor fenomene, pentru ca este institutia care culege date prin inspectoratele judetene pentru situatii de urgenta si prin prefecturi.
