– Desi folosesc aceleasi denumiri ca si romanii, tiganii au dreptul la placute in limba rromani, amplasate la intrarea in localitatile in care depasesc 20% din populatie
– Chiar daca limba rromani nu este limba scrisa, reprezentanti ai Partidei Romilor sustin ca vor cauta denumiri pentru localitatile in cauza
Vor aparea localitati cu nume ca Rajcapur sau Pardaian?
Este cunoscut faptul ca in Romania exista localitati locuite in proportie de aproape suta la suta de tigani. Mai mult, in altele, in care, nu existau initial, decat cateva familii, ei depasesc acum 20%, deoarece procreeaza fara nici un discernamant, la ei neexistand conceptul de -planing familial-. Asa se face ca vom avea sute, poate chiar mii de localitati care fie vor avea placute bilingve romano-tiganesti, fie trilingve, de genul romano-maghiaro-tiganesti.
De exemplu, in judetul Cluj, reprezentantii etniei rrome pot sa ceara autoritatilor locale din 13 localitati ale judetului Cluj sa treaca si denumirea satelor sau comunelor in limba -rromani-. Potrivit datelor preliminare ale recensamantului desfasurat in luna martie a acestui an, numarul tiganilor depaseste 20% in Cojocna, Dumbrava, Fizesu-Gherlii, Manasturel, Masca, Ciubancuta, Jurca, Sanpaul, Pustuta, Sacuieu, Sumurducu, Martinesti si Sarata. In primele trei localitati, indicatoarele vor fi trilingve, in romana, maghiara si rromani, intrucat si populatia maghiara depaseste 20%. -Deocamdata, nu exista interes din partea rromilor pentru introducerea placutelor cu denumiri si in limba ?çrromani?ê. Poate pentru ca nu au nevoie, dar trebuie cineva sa le deschida ochii-, este de parere Dan Doghi, coordonator programe la Centrul de Resurse pentru Comunitatile de Rromi Cluj.
Chiar daca limba rromani nu este limba scrisa, reprezentanti ai Partidei Romilor sustin ca vor cauta denumiri pentru localitatile in cauza.
Datele mai releva ca numarul tiganilor a scazut sub 20%, in comparatie cu recensamantul din 1992, in Ticu Colonie si Iara.
In anumite localitati, maghiarii isi pierd placutele bilingve
Maghiarii din judetul Cluj au motive de ingrijorare in urma recensamantului, deoarece in 23 de localitati in care minoritatea maghiara depasea 20% s-au inregistrat scaderi de cateva procente. Situatia este tragica in comuna Geaca, unde maghiarii vor fi obligati sa renunte la placuta bilingva, deoarece populatia minoritara a scazut de la 20,8% la 17,5%. Numarul maghiarilor a scazut sub 20% fata de recensamantul din 1992 si in Ticu Colonie, Caianu Vama si Iclozel.
Cresteri de populatie maghiara s-au inregistrat numai in cinci comune: Izvorul Crisului, Palatca, Sic, Sancraiu si Unguras, ne-a declarat directorul Directiei Judetene de Statistica Cluj, Codrea Pop.
In judet exista 81 de localitati in care ponderea maghiarilor reprezinta peste 20% din totalul populatiei.