Autostrada Soarelui, cea care face legatura intre Bucuresti si Constanta, are probleme foarte grave de legalitate la tronsoanele II si III, pe teritoriul judetului Calarasi. Pentru ca era un proiect prioritar, cu mare miza propagandistica, al guvernului Nastase, constructia acestei autostrazi s-a facut cu mare viteza, fara sa se tina cont de cheltuieli sau de legalitatea unora din operatiunile efectuate de constructori.
S-a ajuns astfel in situatia in care, in afara de benzile de circulatie propriu-zise, toate constructiile aferente autostrazii (spatii de servicii, parcari, terenurile laterale care constituie zona de protectie, delimitate cu gard metalic etc.) sa fie in ilegalitate. Ocuparea terenurilor si constructia utilitatilor au fost facute -cu japca-, fara sa fi existat tranzactii anterioare sau exproprieri legale si, bineinteles, fara autorizatie de constructie.
Cum era de asteptat, au aparut litigii legate de proprietate cu cei care detineau terenurile ocupate de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR). Compania s-a aparat in doua moduri: pe de o parte, a angajat doua case de avocatura, carora le-a platit, numai pentru reprezentarea in cazul celor doua tronsoane de autostrada, sumele de 1.220.583 euro si 188.000 de dolari. Pe de alta parte, a beneficiat de sprijinul politic si legislativ al partidelor de la putere din acea perioada, care i-au facut cadou o lege abuziva (198/2004) ce are mari sanse sa fie declarata neconstitutionala, pentru ca desconsidera dreptul de proprietate si accesul la justitie.
Schimbarea puterii nu a adus noutati la CNADNR. Directorul general al companiei, Liviu Dramboiu, spune ca este posibil sa se fi produs abuzuri, deoarece -unii isi imaginau ca vor ramane la putere pe viata-, dar nu misca un deget ca sa rezolve situatia.
O schimbare majora ar putea totusi sa apara curand, pentru ca ministrul transporturilor, Radu Berceanu, a promis ieri o ancheta riguroasa si masuri oricat de dure, daca va fi nevoie.
Investigatia noastra jurnalistica a pornit de la un caz particular. Stoia Nedelea e o femeie in varsta, domiciliata in comuna Dor Marunt, din judetul Calarasi. Aceasta a reclamat faptul ca CNADNR a construit, in anul 2003, o parcare in suprafata de 10.805 mp, pe terenul sau, invecinat cu Autostrada Soarelui. Ea s-a adresat Consiliului Judetean Calarasi si, ulterior, instantelor de judecata, pentru a fi despagubita. Dosarul cauzei, care cuprinde o serie de expertize, comunicari, contestatii etc., este complicat si greoi si nu prezinta un interes din punct de vedere al subiectului acestei anchete. Ceea ce merita retinut este faptul ca CNADNR a construit, in urma cu trei ani, o parcare, cu cai de acces, trotuare, o cladire care urmeaza sa devina grup sanitar etc. pe un teren care nu ii apartinea si pentru care nu avea autorizatie de constructie.
Reparatii lovite de nulitate
Abia in octombrie 2005, CNADNR a hotarat sa intre in legalitate, facand uz de prevederile Legii 198/25 mai 2004 (Lege privind unele masuri prealabile lucrarilor de constructie de autostrazi si drumuri nationale). Prin Hotararea nr. 3 din 05 octombrie 2005, Comisia pentru aplicarea Legii 198/2004 din comuna Dor Marunt a stabilit ca Stoia Nedelea este indreptatita sa primeasca o despagubire de 10.805 dolari americani pentru terenul ocupat de parcare, fara sa pomenesca nimic de faptul ca, in perioada 2003-2005, femeia nu a putut sa-si foloseasca terenul respectiv.
Desi tentativa de acordare de despagubiri poate sa para corecta, din punct de vedere legal este nula, asa cum sunt nule toate actele prin care incearca sa legalizeze ocuparea abuziva a terenurilor si constructiile ilegale. Faptul ca se invoca prevederile Legii 198/2004 nu este deloc in masura sa ajute CNADNR, pentru ca, in conformitate cu Constitutia Romaniei, o lege se aplica de la data publicarii sale in Monitorul Oficial, daca legiuitorul nu prevede un alt termen ulterior, dar nu se aplica retroactiv. Prin urmare, Legea 198 nu poate sa legalizeze o -expropriere- care s-a facut, abuziv si ilegal, in 2003. In perioada in care a fost construita parcarea de la km 75, dar si celelalte amenajari, actul juridic care ar fi permis exproprierea pentru utilitate publica era Legea 33/1994, de care insa CNADNR nu a facut uz.
De la particular la general
Studiind dosarul cu documentele privind parcarea, am remarcat doua acte care, la prima vedere, se contraziceau, desi ambele erau semnate de presedintele Consiliului Judetean Calarasi si de arhitectul sef din cadrul CJ Calarasi. Este vorba de o autorizatie de constructie a autostrazii – nr. 42/26.09.2001 – si de o comunicare – nr. 8200/21.11.2005 catre Sebastia Cudrici, avocatul reclamantei Stoia Nedelea, prin care Consiliul judetean confirma ca pentru parcarea construita de CNADNR pe terenul acesteia nu exista autorizatia de construire -si nici nu a fost solicitat un certificat de urbanism de catre Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania-.
Pentru ca presedintele CJ se schimbase, dupa alegerile din 2004 am apelat la arhitectul sef al judetului Calarasi, Adrian Lascar (foto), pentru a ne lamuri aparenta contradictie. Raspunsul a fost socant si a dat o noua dimensiune intregului caz. Adrian Lascar ne-a declarat ca nu a dat autorizatii de construire pentru niciuna dintre amenajarile de pe marginea autostrazii. Motivul: in conformitate cu legislatia in vigoare in 2001, pentru a primi o astfel de autorizatie, CNADNR ar fi trebuit sa prezinte certificate de proprietate asupra terenurilor pe care a construit parcari, spatii de serviciu, drenaje sau a pus garduri care sa delimiteze zona de protectie a autostrazii. Prin urmare, toate aceste constructii si amenajari au fost facute ilegal.
Afirmatia arhitectului sef Adrian Lascar este confirmata si de un document (nr. 1065/28.12.2005) al Inspectoratului Judetean in Constructii (IJC) Calarasi, semnat de inspectorul sef Georgel Musat. -Autorizatia de construire 42/26.09.2001 (care autoriza autostrada – n.r.) (…) a fost eliberata de Consiliul Judetean Calarasi, pentru o suprafata totala de 2.027.161 mp, in care nu sunt incluse suprafetele necesare executiei santurilor, imprejmuirii, respectiv extinderilor parcarilor si spatiilor de servicii aferente tronsonului de autostrada Lehliu – Drajna (…) In urma verificarilor efectuate de Inspectoratul Judetean in Constructii Calarasi s-a constatat ca, pentru aceasta extindere, CNADNR nu avea autorizatie de construire. Fata de cele constatate, Inspectoratul Judetean in Constructii Calarasi a sanctionat contraventional CNADNR, in conformitate cu prevederile Legii 50/1991, dispunandu-se, de asemenea, masuri conform articolului 28 din Legea 50/1991, republicata in 2004-, arata documentul.
Articolul 28 din Legea 50/1991 prevede: -(1) Odata cu aplicarea amenzii pentru contraventiile prevazute la art. 26 alin. (1) lit. a) si b) se dispune oprirea executarii lucrarilor, precum si, dupa caz, luarea masurilor de incadrare a acestora in prevederile autorizatiei sau de desfiintare a lucrarilor executate fara autorizatie ori cu nerespectarea prevederilor acesteia, intr-un termen stabilit in procesul-verbal de constatare a contraventiei. (…) (3) Masura desfiintarii constructiilor se aplica si in situatia in care, la expirarea termenului de intrare in legalitate stabilit in procesul-verbal de constatare a contraventiei, contravenientul nu a obtinut autorizatia necesara-. Prin urmare, IJC Calarasi a dispus desfiintarea parcarii, dar CNADNR nu s-a conformat.
O lege de tip comunist
Asa cum aratam mai sus, CNADNR a incercat sa-si acopere abuzul, facand uz de prevederile Legii 138/2004. Legea respectiva are ca scop urgentarea formalitatilor de expropiere, in cazul constructiilor de autostrazi si drumuri nationale si contine prevederi de natura sa sperie pe orice persoana care gandeste liberal, prin modul in care minimalizeaza drepturile individuale in raport cu drepturile statului. Prin continutul ei, legea pare sa fi fost facuta mai mult pentru a ajuta CNADNR sa iasa din ilegalitate, chiar si prin abuzuri anticonstitutionale.
Mai precis, daca guvernul decide ca o autostrada sau un drum national au nevoie de anumite suprafete de teren aflate in proprietate privata, le poate obtine foarte rapid, indiferent de actiunile proprietarilor de drept. -Prin prezenta lege se declara de utilitate publica toate lucrarile de constructie de autostrazi si drumuri nationale, expropriator fiind statul roman prin Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania SA de sub autoritatea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului. (…) (3) Fac parte integranta din autostrazi si drumuri nationale podurile, viaductele, pasajele denivelate, tunelurile, constructiile de aparare si consolidare, locurile de parcare, oprire si stationare, indicatoarele de semnalizare rutiera si alte dotari pentru siguranta circulatiei, precum si orice alte lucrari de construire ori amplasare de cladiri, instalatii si alte amenajari necesare apararii si/sau exploatarii acestora-, spune articolul 2 al legii.
Procedeura este simpla. Este numita o comisie care evalueaza valoarea terenului, iar detinatorul trebuie sa faca dovada dreptului de proprietate si este apoi despagubit, indiferent daca vrea sau nu vrea sa fie expropiat.
Eventualele litigii, aparute intre persoane care sustin ca au drept de proprietate asupra terenului care urmeaza sa fie expropiat, nu trebuie sa deranjeze statul, au considerat legiuitorii PSD. -Eventualele litigii amana plata despagubirilor, dar nu suspenda transferul dreptului de proprietate catre expropriator.-
In Legea 33/1994, care reglementeaza toate exproprierile, este prevazut la art. 14: -Cu privire la propunerile de expropriere, proprietarii si titularii altor drepturi reale asupra imobilelor in cauza pot face intampinare in termen de 45 de zile de la primirea notificarii-. Conform Legii pesediste 138/2004, proprietarii nu mai au dreptul sa conteste dreptul statului de a le lua terenul, daca -asa vrea muschii- guvernului. Aceasta incalcare a dreptului la proprietate si a dreptului de acces la justitie face legea neconstitutionala, deoarece incalca art. 44, care garanteaza proprietatea, si art. 21 din Constitutia Romaniei, care prevede: -Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime. Nicio lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept-.
Caracterul potential neconstitutional al acestei legi a fost sesizat si de autoritatile din Calarasi. In finalul autorizatiei de construire pentru tronsonul IV, Drajna – Fetesti, al autostrazii (nr. 25/19.06.2006), eliberata in baza Legii 138, se precizeaza: -Presedintele Consiliului Judetean Calarasi emite prezenta autorizatie fara ca solicitantul sa prezinte dovada titlului de proprietate al statului asupra imobilelor (terenuri) pe care se va amplasa lucrarea Autostrada Bucuresti – Constanta, tronson IV Drajna – Fetesti (urmeaza insiruirea imobilelor respective – n.r.) (vezi facsimil). Consiliul Judetean Calarasi si arhitectul sef al judetului Calarasi, impreuna cu structura de specialitate din subordinea sa, nu sunt responsabili pentru eventualele prejudicii ulterioare cauzate de existenta, la momentul emiterii actului sau dupa emiterea lui, a unor litigii pe rolul instantelor judecatoresti, privind imobilele, teren si/sau constructii care urmeaza sa fie expropriate, chiar daca, in timp, prevederile Legii nr. 198/2004 sunt declarate neconstitutionale-.
La CNADNR canta cucuveaua…
CNADNR nu se multumeste cu ilegalitatile si abuzurile comise pana acum. In curand, spatiile de pe traseul autostrazii vor fi scoase la licitatie. Firmele care vor castiga aceste licitatii, daca vor avea loc, au toate sansele sa se trezeasca apoi prinse in interminabile procese, cu proprietarii de drept ai terenurilor.
Pentru actuala conducere a CNADNR urmeaza, se pare, zile grele. Directorul general, Liviu Dramboiu, nu pare afectat de ilegalitatea in care se desfasoara activitatea institutiei pe care o conduce. Acest lucru s-ar putea insa sa-l coste. Ministrul transporturilor, Radu Berceanu, a declarat ieri ca va cere o analiza detaliata a situatiei autostrazii si ca va lua toate masurile necesare, indiferent cat de dure vor trebui sa fie acestea.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
