Avocatul Poporului a lansat spre dezbatere, în 11 decembrie 2018, un Raport special privind respectarea drepturilor persoanelor persecutate din motive politice de către dictatura instaurată în România în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989
În prezenţa unor reprezentanţi ai foştilor deţinuţi politici şi veteranilor de război, ai Parlamentului României, Guvernului României, Statului Major al Apărării, Parchetelor militare, Casei Naţionale de Pensii Publice, Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, organizaţiilor neguvernamentale (Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România, Asociaţia Naţională a Refugiaţilor de dincolo de Prut şi Nistru, Asociaţia Naţională a Veteranilor de Război, Federaţia Militarilor din România, Federaţia Comunităţilor Evreieşti) şi foştilor militari de carieră, Avocatul Poporului a lansat spre dezbatere, în 11 decembrie 2018, un Raport special privind respectarea drepturilor persoanelor persecutate din motive politice de către dictatura instaurată în România în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989, care va fi înaintat Preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Prim-Ministrului României.
Prin acest Raport special, Avocatul Poporului îşi propune, pe de o parte, să aducă în atenţia societăţii dificultăţile pe care le întâmpină persoanele care au fost persecutate din motive politice şi urmaşii acestora, iar pe de altă parte, să contribuie, prin recomandările propuse, la crearea unui cadru legislativ şi administrativ coerent, menit să asigure respectarea efectivă a drepturilor şi libertăţilor prevăzute în Constituţia României.
Totodată, se prezintă, în sinteză şi doar cu titlu de exemplu, suferinţele sociale, morale şi materiale ale unor persoane ca urmare a persecuţiilor politice la care au fost supuse de către regimul comunist. Pentru a reda cât mai clar suferinţele foştilor deţinuţi politici, au fost realizate mai multe interviuri cu unii dintre supravieţuitorii terorii comuniste, interviuri care au fost incluse în primul capitol, alături de prezentarea unor personalităţi care, la momentul redactării Raportului special, nu mai erau în viaţă.
Raportul special are scopul de a evidenţia lacunele legislative create în urma declarării ca neconstituţionale a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. a), teza întâi, din Legea nr. 221/2009.
Deşi în principiu, prin Decretul-lege nr. 118/1990 sunt consacrate drepturile de care beneficiază persoanele persecutate din motive politice, deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, din păcate, sunt o mulţime de exemple, care limitează, condiţionează sau desfiinţează practic aceste drepturi recunoscute de drept prin lege/legile speciale (legi, ordonanţe ale Guvernului, hotărâri de guvern, ordine ale miniştrilor etc.).
Ţinând seama de Deciziile Curţii Constituţionale nr. 1354/2010, nr. 1358/2010 şi nr. 1360/2010, în care instanţa de contencios constituţional a identificat şi declarat neconstituţionale norme care consacrau dreptul la despăgubiri morale pentru suferinţele îndurate de persoanele persecutate politic, apreciem că un cadru legislativ unic sau, cel puţin, o reglementare unitară, clară, precisă, adecvată, proporţională şi nediscriminatorie constituie situaţia ideală a restabilirii unei echităţi de natură morală şi materială atât pentru cei care şi-au sacrificat viaţa în închisorile şi lagărele comuniste pentru apărarea libertăţii, demnităţii şi credinţei poporului roman, cât şi pentru cei care au fost persecutaţi sub altă formă de regimul politic comunist. În acest fel s-ar evita orice interpretare eronată, incorectă sau nedreaptă referitoare la drepturile care se cuvin persoanelor persecutate politic de regimul comunist.
Până la adoptarea unui act normativ unic sau a unei legislaţii unitare care să stabilească drepturi asemănătoare pentru toate categoriile de persoane persecutate de regimul politic comunist, Avocatul Poporului propune următoarele modificări şi completări ale unor acte normative în vigoare:
1. Legiferarea unor dispoziţii care să înlocuiască prevederile art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009, declarate neconstituţionale, cu respectarea îndrumărilor Curţii Constituţionale;
2. Stabilirea unui nou termen în care beneficiarii să aibă posibilitatea de a solicita instanţei de judecată acordarea drepturilor de la data intrării în vigoare a noilor modificări;
3. Persoanele persecutate politic de regimurile totalitare să beneficieze de un bilet gratuit pe an, pentru tratament, fără ca acest drept să fie supus altor condiţionări;
4. Acordarea asistenţei medicale şi a medicamentelor, în mod gratuit şi prioritar, atât în ambulatoriu, cât şi pe timpul spitalizărilor şi modificarea Ordinului Ministrului Sănătăţii şi al Preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 397/836/2018, în sensul recunoaşterii asistenţei medicale şi medicamente, în mod gratuit şi prioritar, atât în tratament ambulatoriu, cât şi pe timpul spitalizărilor, aşa cum prevede art.8 alin.(2) lit. a) din Decretul-Lege nr. 118 din 30 martie 1990;
5. Revizuirea legislaţiei în ceea ce priveşte scutirea şi a acestei categorii de la plata tuturor impozitelor şi taxelor locale;
6. Emiterea unei ordonanţe de urgenţă de modificare a Decretului-lege nr. 118/2018, în sensul actualizării indemnizaţiilor cuvenite persoanelor vizate de decret la nivelul celor acordate beneficiarilor Legii nr. 341/2004 şi a acordării unor indemnizaţii descendenţilor de gradul I ai persoanelor care fac obiectul Decretului-lege nr. 118/2018, la fel ca şi în cazul celor vizaţi de Legea nr. 341/2004;
7. La stabilirea bazei de calcul a drepturilor de care beneficiază refugiaţii de dincolo de Prut şi Nistru, să fie avută în vedere realitatea istorică şi juridică care priveşte această categorie de beneficiari, începând cu data de 23 august 1944 şi până în 1953.
8. Emiterea unei act normativ de modificare a Hotărârii Guvernului nr. 563/2014 privind organizarea şi funcţionarea Secretariatului de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989 republicată, în sensul înfiinţării în cadrul acestuia a două structuri distincte pentru categoriile de persoane vizate de hotărârea de guvern amintită;
9. Completarea art. 33 şi a art. 34 din Legea nr. 165/2013 în sensul analizării cu prioritate a cererilor sau dosarelor formulate de beneficiarii Decretului – Lege nr. 118/1990 şi Legii nr. 221/2009
În plus, faţă de cazurile supuse atenţiei instituţiei Avocatul Poporului, acesta va analiza posibilitatea promovării unui recurs în interesul legii în scopul unificării practicii instanţelor de judecată, în cazul în care, unele dintre acestea decid, în mod expres, în conţinutul hotărârilor pronunţate, neretroactivitatea scutirilor de la plata taxelor şi impozitelor prevăzute de Codul Fiscal, stabilite în sarcina beneficiarilor.
avocatul poporului ar trebui sa propuna propria demisie…
In sfarsit, un semn de viata din partea „avbocatului poporului”. In loc sa sesizeze la CCR eventualele abuzuri ale putere, el „sta de sase”.
Recursul în interesul legii ar fi exact transpunerea în fapt a expresiei „eu știu mai bine”.. Tocmai prin atare procedură în anii ’90 cei ce-și căutau dreptatea în justiție au fost trimiși pe la judecătorii locale, în loc să aibă judecată la curte de apel de domiciliu, în contencios adm cu emitenții aberațiilor (titluri de propeietate, nerestituiri de case naționizate ori alte imobile). Avocatul Poporului ar trebui,dimpotrivă, să vadă dacă cei care au dat atari soluții în „interesul legii” (ce-o mai fi și aia) aveau sau nu interese personale în a da respectivele soluții.
În rest, ce să mai discutăm, câtă vreme constituțua însăși (1965) limita terenul la 2,5 ari și cel mult o locuință cu consecința obligativității înstrăinării ” surplusului”, e clar că toți cei supuși acestor proceduri au avut de suferit, indiferent de existența vreunei afilieri politice pre sau post 1945/65
Avocatul poporului ar trebui sa se sesizeze ca pensionari sunt persecutați ,nu li se mărește punctul de pensie ,nu se măresc pensiile ,dar se fac pensi nesimtite fara vechime si fara ani de servici si contribuție la fondul de pensi.In același timp cu pensia nesimtita mai primesc si SALAR tot nesimtit si tot de la bugetul de stat,Probabil ca si dinsul este si cu pensie si cu SALAR dela buget si nu e interesat
Cind se marezc indemnizatiile pentru deportati Lege 11i/90.Bani sau devalorizat Asteptam sa ni se faca dreptate , dupa ce ni sau confiscat toate bunurile si ne au aruncat in cimp in Baragan