Spectacol grotesc la Miecurea Ciuc, acolo unde Csibi Barna, agitatorul de serviciu și unul dintre exponenții ideilor extremiste în råndul tinerilor teribiliști maghiari, nu a ratat nici această ocazie pentru a se da în stambă în încercarea de a întreține viu focul dorințelor revanșarde în mintea tinerilor de etnie maghiară. Deja un obișnuit al mascaradelor infantile de prost gust împotriva Romåniei, Barna, un fel de „soldat universal“ de inspirație nazistă al maghiarimii, autointitulat lider al „Asociației de Cultură și Tradiții Garda Secuiască“, a simulat, luni seară, cu o zi înainte de 15 martie – Ziua Maghiarilor de Pretutindeni – un proces public în urma căruia Avram Iancu, un simbol al romånismului, a fost condamnat la moarte prin spånzurare. Spectacolul ridicol și degradant a culminat cu atårnarea în ștreang a unei păpuși din paie îmbrăcate în port tradițional romånesc, care chipurile ar fi fost Avram Iancu, acesta fiind acuzat de crimă împotriva umanității și genocid comise între 1848-1849. Întreg „procesul“ a fost filmat de către un aghiotant al lui Barna, iar imaginile au fost postate cu mare måndrie pe site-ul personal al neobositului provocator.
Deși evenimentul s-a dovedit extrem de nepopular în råndul cetățenilor din Miercurea Ciuc, care nici măcar nu s-au obosit să-l privească trecånd nepăsători pe långă proba de exhibiționism extremist a lui Barna, cåțiva copii cu vårste de pånă în 10 ani au asistat la întreg show-ul pus în scenă de către acest personaj. Potrivit textelor, pozelor și filmulețului postat pe blogul său personal, Csibi Barna a dorit prin intermediul acestei acțiuni să aducă în atenția opiniei publice crimele „moților conduși de Avram Iancu, Petru Dobra, Axente Sever și alții“, comise cu „o cruzime animalicească“ împotriva maghiarilor.
Extremistul maghiar a expus și o listă, pe care au fost enumerate cu aproximație numărul și numele victimelor genocidului antimaghiar precum și localitățile acestea s-ar fi petrecut. Alături de acestea, Barna a mai așezat și copiile unor desene intitulate „Din atrocitățile valahilor“. În mesajul său războinic de pe blog, Barna atenționează că așa vor păți toți care vor avea ceva de împărțit cu națiunea maghiară. „Dumnezeu să fie milostiv cu sufletul lui (Avram Iancu – n.r.). Așa pățesc toți care greșesc împotriva națiunii maghiare și a secuilor“, precizează pe înregistrarea video Csibi Barna. Reamintim că între anii 1848-1849 liderul mișcării revoluționare maghiare, Lajos Kossuth, împreună cu aghiotanții săi, au măcelărit circa 60.000 de romåni, arzånd nu mai puțin de 200 de sate majoritate romånești, precum și o serie de biserici și mănăstiri românești. Și-atunci, despre ce măcel e vorba, cine pe cine a căsăpit? Istoria răspunde la aceste întrebări și, din păcate, romånii au plătit cu vårf și îndesat, cu sute de mii de morți, anii de dominație ungară.
Jandarmeria, bulversată
Deși este un „client fidel“ al Jandarmeriei Romåne și al Primăriei pe care o păcălește de fiecare dată cum că ar desfășura „acțiuni culturale“, Primăria orașului Miercurea Ciuc, condusă de udemeristul Raduly Robert Kalman, continuă să îi ofere autorizații pentru acțiunile sale iredentiste. De data aceasta, Barna a motivat cererea de desfășurare a acțiunii sale teatrale cum că ar dori să prezinte unele aspecte istorice legate de momentul 1848. „A depus o declarație la Primărie, unde a scris că va avea loc o acțiune comemorativă în cadrul căreia el va discuta despre anumite aspecte de la Revoluția de la 1848. El a spånzurat acolo și o păpușă, dar care nu avea niciun semn romånesc“, a declarat pentru „Curentul“ șeful Inspectoratului de Jandarmi Județean (IJJ) Harghita, Dan Iamandi. Întrebat dacă chipul lui Avram Iancu nu este un simbol suficient de romånesc, șeful IJJ Harghita ne-a răspuns că în opinia sa acel personaj nu este neapărat Avram Iancu și că ar avea „mustață de secui“, deși imaginile sunt destul de clare. Dan Iamandi ne-a mai spus că Csibi Barna a mai fost amendat pånă în prezent pentru aspecte similare, dar că nu și-a plătit nicio amendă și există mai multe procese în desfășurare pe această temă.
Funcționarul extremist al statului român
Cel mai grav la toate aceste manifestări penibile de extremism primitiv este că aceste „reprezentații“ sunt oferite de către un funcționar al statului romån, care își cåștigă existența de zi cu zi din banii publici ai cetățenilor romåni. Acest personaj, cunoscut pentru ieșirile sale extremiste, este angajat al statului romån la Direcția Generală a Finanțelor Publice Harghita în calitate de funcționar public. De-a lungul anilor acesta a mascat de fiecare dată în așa-numite „acțiuni culturale“ o serie de manifestări antiromånești, majoritatea îndreptate împotriva unor figuri marcante ale poporului romånesc, precum și împotriva simbolurilor naționale. Ultima astfel de ieșire a avut loc pe 26 ianuarie, la doar cåteva zile după aniversarea poetului național, Mihai Eminescu, atunci cånd membrii fondatori ai Asociației de Cultură și Tradiții Garda Secuiască, Csibi Barna și Csiszer Lürent, au organizat o „acțiune literară“ în Miercurea Ciuc. Cei doi iredentiști maghiari s-au folosit de prilej pentru a protesta împotriva denumirii unei străzi care poartă numele „Mihai Eminescu“. El susținea atunci că poetul romån nu a avut nicio legătură cu orașul Miercurea Ciuc, ba, mai mult, el ar fi jignit în mod foarte profund atåt națiunea, limba, cultura maghiară, cåt și legislația, știința și politica economică ale poporului maghiar, drept urmare, nu ar merita ca o stradă din acest oraș să-i poarte numele.
Mesaje iredentiste de la Budapesta
Această ultimă acțiune extremistă a lui Csibi Barna a fost alimentată și de tupeul extrem al unor politicieni maghiari care s-au deplasat în ultimele zile în Romånia în zonele populate de etnicii maghiari, acolo unde au alimentat sentimente revanșarde. Președintele Parlamentului Ungariei, Laszlo Kover, a declarat såmbăta trecută, la Tårgu Mureș, după primirea distincției „Gabor Aron“ din partea Consiliului Național Secuiesc (CNS) pentru contribuția la sprijinirea ținutului Secuiesc, că autonomia pe care o doresc cei 500.000 de secui este pe deplin justificată, fiind o cerință juridică, modernă și pe deplin cuvenită și că „de aceea Ungaria sprijină interesul secuilor pentru autonomie“. În context, Laszlo Kover a precizat că legea și autonomiile europene creează instituții pentru ca toate comunitățile să își organizeze viața așa cum doresc. Anterior, tot såmbătă, la Tårgu Mureș, Krisztian Matzinger, secretarul Ambasadei Ungariei la București, a transmis un mesaj în numele președintelui Parlamentului Ungariei, Laszlo Kover, cu ocazia manifestării de såmbătă de comemorare a secuilor martiri de la Tårgu Mureș. „Trebuie să avem libertate, libertatea care permite dialogul. (…) Dacă suntem uniți putem realiza multe. Ungaria sprijină realizarea autonomiei cu mijloace pașnice și dacă suntem uniți autonomia se va realiza“, a arătat Krisztian Matzinger, în cadrul manifestării organizate la Tårgu Mureș de Consiliul Național Secuiesc. Ieri, cu ocazia Zilei Maghiarilor de Pretutindeni, liderul PDL, premierul Emil Boc, a transmis un mesaj în care apreciază activitatea UDMR, arătånd că formațiunea politică maghiară a fost permanent un partener de guvernare serios și de încredere, care și-a respectat mereu cuvåntul dat, salvånd Romånia de la colaps.
Unguri cu acte în regulă
De Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, care a avut loc ieri, președinții consiliilor județene Harghita, Covasna și Mureș au primit cetățenia ungară, după ce au depus jurămåntul de credință față de Republica Ungară la Consulatul General din Miercurea Ciuc. Președintele CJ Covasna, Tamas Sandor, cel al CJ Harghita, Borboly Csaba, și al CJ Mureș, Lokodi Edita Emoke, au depus, ieri, jurămåntul pentru obținerea cetățeniei ungare la Consulatul General al statului vecin din Miercurea Ciuc. Ca și luni, cånd la acest consulat au fost acordate primele 12 cetățenii ungare, accesul presei a fost interzis la depunerea jurămåntului, la solicitarea autorităților de la Budapesta. La ieșirea din Consulat, președintele CJ Mureș, Lokodi Edita Emoke, a refuzat să stea de vorbă cu jurnaliștii, spre deosebire de omologii săi din Harghita și Covasna. La råndul său, președintele CJ Covasna, Tamas Sandor, a declarat că obținerea cetățeniei ungare a rezolvat, din punctul său de vedere, doar „formalitățile“, pentru că secuii au fost și sunt parte a națiunii maghiare, care își doresc să trăiască și să muncească în ținutul Secuiesc autonom.
{flv}2011-03-16-avram{/flv}
