Relad Internațional – faliment controlat
Exporturile paralele de medicamente au ca beneficiari o salbă lungă de firme din industria farma autohtonă și ca victime principale milioane de bolnavi din întreaga țară. Victimele colaterale sunt fabricile de medicamente care pierd piețe importante din Occident.
Există însă situații în care producătorii internaționali au pierdut mai mult decât atât. Cel mai concludent caz este cel al producătorului Hoffman La Roche din Elveția care a fost practic țepuit de distribuitorul local Relad Internațional.
Majoritatea medicamentelor din depozitele Relad Internațional ajungeau pe căi întortocheate, despre care vom vorbi cu altă ocazie, în străinătate. Acest lucru a distrus afacerea clădită de sute de ani de producătorii internaționali și a lăsat bolnavii să sufere fără alinare pe paturi de spital. Se pare însă că managerii Relad deciseseră să producă o pagubă și mai mare.
Cota de piață scade, afacerile cresc
În decembrie 2009, când lucrurile păreau să meargă din plin pentru „exportatorii de medicamente de import“, în acționariatul Relad Internațional SRL apar schimbări majore. Două firme cu sediul în paradisuri fiscale ies (West Management International LTD și Expert Finance International), iar părțile lor sociale sunt preluate de Masterbond Limited și Lordbrige Limited. Totodată, singurul asociat persoană fizică, Tiberiu Zigu își pasează părțile sociale tot către un off-shore: Satgold Limited.
În această perioadă aproape 40% din afacerile Relad Internațional SRL erau făcute cu marfă de la Roche Romania SRL, subsidiara locală a companiei elvețiene Hoffman La Roche. La finele lui 2009, managerii Relad au adunat și au constatat că vânduseră marfă în valoare de 201,4 milioane de euro.
Din 2007 până în 2009 afacerile Relad Internațional SRL crescuseră deși cota de piață scăzuse constant. Specialiștii din industrie explică acest fenomen prin faptul că marfa nu mai ajungea în farmacii sau spitale ci se ducea direct spre export. Astfel, în 2009 Relad deținea o cotă de 8.4% din piața farmaceutică românească.
Faliment controlat
La finele anului fiscal 2009 firma nu mai avea niciun stoc. Dacă în 2008 și 2007 stocurile erau de 55 milioane de euro constant, sfârșitul anului 2009 găsea depozitele Relad goale, cel puțin în acte.
Misterul este relevat de „Raportul asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția stării de insolvență ale debitoarei Relad Internațional SRL“. Documentul este întocmit de administratorul judiciar SP Bălescu și Asociații SPRL după ce Tribunalul din Buzău a decis intrarea Relad Internațional în insolvență.
Lichidatorii arătau, la pagina 29 a raportului, că „soldul contului de marfă la 31 decembrie 2009 este zero, marfa fiind transferată în baza contractului de asociere la SC Next Pharma SRL“.
La finele lui 2009, acționarii Relad Internațional SRL au decis să ascundă stocul de marfă într-o altă firmă de-a lor care la rândul ei era deținută de aceiași acționari. De asemenea, 152 de milioane de euro fuseseră deja ascunse de acționarii și managerii Relad Internațional în conturile și depozitele firmei Relad Internațional Pharma SRL.
La scurtă vreme de la momentul în care acționariatul a fost schimbat, iar depozitele au fost golite, Relad Internațional SRL a depus la Tribunalul din Buzău o cerere de intrare în insolvență voluntară. În data de 7 aprilie 2011 cererea este aprobată, iar firma se prăbușește. Conform administratorilor judiciari, la finele lui 2010 Relad Internațional avea de plătit furnizorilor 162 milioane de euro, o sumă sensibil egală cu cea pe care Relad Internațional SRL o avea de recuperat de la Relad Internațional Pharma SRL (o altă firmă din cadrul grupului).
Amenzi pentru cei care nu fac export paralel
Dacă statul nu poate și nici nu vrea să limiteze exportul de medicamente, marii producători ar dori să facă ceva în acest sens. Ei sunt cei care pierd cel mai tare deoarece în loc să vândă direct medicamentele la prețuri mari în statele europene, pierd piața în fața exportatorilor din România. Recent, Consiliul Concurenței a amendat două firme cu 7,8 milioane de lei pentru că încercau să oprească flagelul exporturilor paralele. La bază a stat legislația europeană în domeniul liberei circulații a mărfurilor.
"Pe programele oncologice, 10% din bani au rămas necheltuiți, pentru că produsele au dispărut din țară. Dacă vor scădea și mai mult prețurile, exporturile paralele vor avea o pondere de 30-40% din piața medicamentelor”, declara în 2009 Cristian Luțan, director executiv adjunct al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente.
Ultimul caz a fost cel al pacienților cu afecțiuni ale tiroidei care în această lună au rămas fără Euthyrox, un medicament produs în Germania și care a dispărut de pe piața internă în urma exporturilor paralele. Practic, limitarea prețului făcută de Ministerul Sănătății, în loc să îi ajute pe bolnavi, îi lasă fără medicamente.
Mihai Belu, Dan Popov
