Președintele Traian Băsescu l-a nominalizat ieri pe economistul Lucian Croitoru pentru funcția de premier al Romåniei, după cum a publicat ziarul „Curentul“, în premieră în presa romånă. Șeful statului a explicat că nu are același punct de vedere cu partidele referitoare la persoana de care este nevoie pentru formarea unui Guvern „în timp de criză economică, peste care s-a suprapus o criză politică“, așa încåt a decis că nu mai poate să prelungească perioada de incertitudine și să propună un nume. Despre Lucian Croitoru, Traian Băsescu a spus că acesta „corespunde unuia dintre dezideratele partidelor, mai puțin al PD-L, de desemnare a unui prim-ministru care să nu fie membru al niciunui partid“.
Băsescu a optat pentru Croitoru atåt în pofida cererii vehemente a Coaliției PSD-PC-PNL-UDMR pentru Klaus Johannis, cåt și împotriva propunerii PD-L, care venea de la grupul ideologic condus de Valeriu Stoica și grupul de interese al GDS, respectiv controversata Monica Macovei. Președintele a înțeles că o asemenea nominalizare neinspirată ar fi prelungit criza politică și ar fi născut noi convulsiuni în societate. Traian Băsescu a precizat că a lucrat cu Lucian Croitoru în timpul Guvernului Isărescu, cånd premierul desemnat joi răspundea de relația cu Banca Mondială. „Am rămas cu o impresie de profund profesionalism“, a declarat șeful statului.
Croitoru, consilier al guvernatorului Băncii Naționale, se remarcă prin studii în Statele Unite, Marea Britanie și Austria. Din punct de vedere politic el răspunde exact solicitărilor Coaliției anti-Băsescu: este un tehnocrat pur, spre deosebire de opțiunea Klaus Johannis, primarul Sibiului cercetat de DNA, care reprezintă formațiunea politică a etnicilor germani (FDGR). În favoarea lui „Johannis-șase Case“ s-au antrenat zilele acestea toate forțele active și în rezervă din presa aservită mogulilor. Cu o prestație total nedeontologică s-a evidențiat analistul de serviciu al lui Sorin Ovidiu Vîntu, Emil Hurezeanu, care este prieten și la toartă și la filiație cu Johannis și chiar mai vechi propagandist al candidatului, tot pe același post, Realitatea TV, dacă ne aducem aminte de transmisia în direct mai veche, din vârful dealului de la Jina, când, împreună cu Mircea Dinescu și Adrian Ursu, îi sugerau să candideze la președinție. Conform surselor Curentul, iepurele Coaliției 322, Johannis, era prevăzut de fapt drept candidat-capcană pentru Băsescu, la președinție. Drept urmare, Coaliția anti-Băsescu – mai puțin UDMR, care joacă întotdeauna la trei capete – se va opune din răsputeri nominalizării președintelui, Lucian Croitoru. Problema o constituie însă șahul în care Băsescu a reușit să-i bage pe mogulienii Geoană-Voiculescu-Patriciu-Marko: dacă nu îl acceptă pe Lucian Croitoru, după cum a anunțat deja șeful Senatului și al PSD, Mircea Geoană, vor fi obligați să-l accepte, interimar, tot pe Emil Boc.
Geoană l-ar putea susține pe Boc
Parlamentul este nevoit să valideze rapid un Cabinet, în măsura în care, până la prezidențiale, va ajunge în situația să o facă, dacă dorește ca Guvernul Boc să plece până în 22 noiembrie, ipoteza dizolvării Legislativului fiind imposibilă în ultimele șase luni din mandatul șefului statului, se arată într-o analiză a Mediafax.
Din lectura Constituției se poate înțelege că, în situația actuală, Legislativul poate respinge oricâte propuneri de Cabinet, iar președintele poate face orice desemnare de premier, întrucât varianta dizolvării Parlamentului nu există. În tot acest timp, Cabinetul Boc poate rămâne interimar, cu atribuții limitate. Constituția prevede, la articolul 103, că, după desemnarea de către șeful statului pentru funcția de premier, „candidatul (..) va cere, în termen de zece zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a întregii liste a Guvernului“.
Conform legii fundamentale, refuzul de a acorda încrederea unui Cabinet timp de 60 de zile și numai după respingerea a cel puțin două propuneri în acest sens aduce, în principiu, dizolvarea Parlamentului. „După consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, președintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de investitură“, se arată în primul alineat al articolului 89 al Constituției.
Mat sau pat constituțional
Situația nu este însă valabilă în acest moment întrucât, în cuprinsul aceluiași articol, la alineatul al treilea apar câteva excepții de la posibilitatea ca șeful statului să dizolve Parlamentul, între care și cea care prevede că Legislativul nu poate fi dizolvat „În ultimele șase luni ale mandatului Președintelui“. În aceste condiții, până ce viitorul președinte al României – ales în urma scrutinului din 22 noiembrie cu un eventual al doilea tur, în 6 decembrie – nu depune jurământul, Parlamentul ar putea respinge oricâte cereri de investitură, iar președintele poate face oricâte propuneri, varianta dizolvării Legislativului nefiind posibilă.
Astfel, constituțional, singura modalitate prin care miniștrii demiși din Cabinetul Boc 2 pot înceta să mai ocupe funcțiile este ca Parlamentul să acorde votul de încredere unuia din premierii desemnați de președintele Băsescu și echipei acestuia, respectiv lui Lucian Croitoru. Până când eventuala nouă formulă a Cabinetului va fi acceptată de Parlament și va depune jurământul, miniștrii și actualul șef al Executivului vor rămâne în funcție.
Pentru ca un Cabinet să primească votul de înceredere, ar fi nevoie de 236 de voturi în Parlament, adică jumătate plus unu din totalul de 471 de deputați și senatori, arată jurnalistul Ovidiu Vanghele, în încheierea analizei sale pentru Mediafax. Oricum va fi, Băsescu, dacă va fi reales, poate antrena scena politică spre dizolvarea Parlamentului și generarea de alegeri anticipate în primele trei luni ale anului viitor.
