Înalta Curte a legiferat sporurile magistraților
Președintele Traian Băsescu a declarat, ieri, că a cerut Curții Constituționale soluționarea conflictului juridic dintre autoritatea judecătorească, pe de o parte, și Parlament și Guvern, pe de altă parte. Motivul pentru care șeful statului a inițiat această procedură este acela că, în opinia sa, puterea judecătorească și-a depășit atribuțiile privind sporurile salariale. „Nu este normal ca o putere a statului, puterea judecătorească, să încerce să-și atribuie prerogative pe care nu le are prin Constituție“, a spus șeful statului.
Acesta a explicat că hotărårile judecătorești acționează ca niște instituții legiuitoare, fapt ce încalcă separația puterilor în stat și uneori au fost pronunțate în baza unor prevederi abrogate. Șeful statului a adăugat că în ultimii ani au fost cåști-gate numeroase procese care au avut ca obiect acordarea de diverse prime și sporuri pentru magistrați. În opinia președintelui, fenomenul a luat amploare, el invocånd faptul că un număr mare de salariați din instituții ale statului au cåștigat în instanță procese care măresc veniturile prin acordarea unor sporuri. „Practic, bugetul statului este stabilit de instanțe, nu de Guvern și Parlament. Consider că se instituie un precedent periculos“, a apreciat președintele.
Precedentul a fost creat în martie 2008, cånd Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație au aprobat acordarea sporu-lui de risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 50 la sută din salariul de bază brut lunar judecătorilor, procurorilor și personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor, în condițiile în care procurorul general susținea contrariul. Kovesi a susținut atunci un recurs în interesul legii prin care cerea ca judecătorii, procurorii și personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor să nu mai beneficieze, începånd cu data de 1 octombrie 2000, de sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 50 la sută din salariul de bază brut lunar. Instanța Supremă a făcut în așa fel încåt decizia să fie în interesul magistraților și al personalului auxiliar, legiferåndu-și în acest fel drepturile. În momentul de față, atåt Ministerul Justiției, cåt și Ministerul Public funcționează în regim de avarie, riscånd în fiecare zi să li se pună poprire pe fonduri, ca urmare a cererilor magistraților de executare a instituțiilor pe motiv că nu li s-au plătit drepturile cuvenite, care în fiecare lună se multiplică. În Romånia sunt peste 6.000 de judecători și procurori, fiecare avånd de încasat 150.000 de lei, adică 35.000 de euro, reprezentånd drepturi salariale restante, plus sporuri cåștigate în instanță.
