Declarația de presă comună a Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, cu Secretarul General al NATO, domnul Jens Stoltenberg.
Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut joi, 12 mai a.c., la Palatul Cotroceni, o declarație de presă comună cu Secretarul General al NATO, domnul Jens Stoltenberg.
Vă prezentăm în continuare transcrierea declarației de presă:
Președintele României, domnul Klaus Iohannis:
‘Domnule Secretar General al Alianței Nord-Atlantice,
Onorată asistență,
Doamnelor și domnilor,
Sunt onorat să îl am ca oaspete, astăzi, pe domnul Jens Stoltenberg, Secretarul General al Alianței Nord-Atlantice. Bine ați revenit în România, domnule Secretar General!
Mă bucur că sunteți din nou la București, în această perioadă de pregătire a Summitului NATO de la Varșovia din luna iulie. Prezența dumneavoastră în România, domnule Stoltenberg, reflectă importanța pe care Alianța Nord-Atlantică o acordă țării noastre.
În luna iulie a anului trecut am participat împreună la inaugurarea sediului Unității NATO pentru integrarea forțelor. Acum, ca și atunci, subliniez relevanța pe care Alianța Nord-Atlantică o are pentru țara noastră.
România rămâne un partener de încredere, implicat activ în adoptarea și implementarea deciziilor aliate, iar acțiunile noastre concrete probează permanent acest lucru. România își îndeplinește integral angajamentele asumate la Summitul NATO din Țara Galilor, ceea ce demonstrează că suntem un aliat credibil. O dovadă în acest sens este promisiunea onorată de a crește bugetul pentru apărare, până la atingerea nivelului de 2% din PIB anul viitor.
Discuțiile de astăzi ne-au oferit ocazia unei evaluări cuprinzătoare asupra stadiului în care ne aflăm cu pregătirea Summitului. Am asistat, în 2015, la amplificarea și multiplicarea provocărilor de securitate la adresa spațiului euroatlantic, în special cel european, situație care, din păcate, continuă și în prezent. Situația din vecinătatea estică a NATO continuă să fie volatilă, iar procesul de soluționare a dosarului ucrainean se derulează cu dificultate, pe fondul implementării parțiale și deficitare al Acordului Minsk II. Perpetuarea crizei din Siria și a instabilității în regiunea Orientului Mijlociu și Nordului Africii au favorizat extinderea amenințării teroriste ISIL/Daesh în spațiul european.
Summitul NATO de la Varșovia va reprezenta un moment cheie pentru parcursul Alianței și este esențial pentru continuarea adaptării NATO în vederea consolidării securității și a apărării colective, după implementarea Planului de acțiune pentru creșterea capacității operaționale, stabilit la Summitul din Țara Galilor în 2014.
Cu prilejul vizitei dumneavoastră la Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est din București, veți constata progresele în implementarea măsurilor prevăzute de Planul pentru creșterea capacității operaționale a Alianței, datorate contribuțiilor substanțiale venite din partea țării noastre. Reamintesc faptul că structurile NATO de comandament din România — Unitatea NATO pentru integrarea forțelor și Comandamentul Multinațional de Divizie au un rol major în cadrul eforturilor de îmbunătățire a capacității Alianței de a răspunde cu succes provocărilor prezente, dar și celor viitoare.
De asemenea, apreciez în mod deosebit participarea domnului Secretar General Stoltenberg la ceremonia de inaugurare a Facilității antirachetă de la Deveselu, de astăzi, care marchează atât aprofundarea cooperării în cadrul Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii, cât și consolidarea profilului României în NATO în perspectiva integrării acestei facilități în Sistemul NATO de apărare antirachetă.
Contribuția României la eforturile de apărare împotriva rachetelor balistice demonstrează preocuparea constantă a țării noastre pentru respectarea angajamentelor naționale, atât în planul relațiilor bilaterale strategice româno-americane, cât și în cadrul NATO.
O spun încă o dată cât se poate de clar: sistemul Aegis Ashore din România nu este îndreptat împotriva niciunui stat, având rol strict defensiv. Acesta constituie o asigurare a apărării României și a Aliaților europeni împotriva unor potențiale amenințări cu atacuri balistice din afara spațiului euroatlantic.
În aceste condiții, am reiterat susținerea pentru declararea capacității operaționale inițiale a sistemului antirachetă al NATO la Summitul de la Varșovia, precum și pentru creșterea rolului Alianței în contracararea noilor riscuri în domenii ca apărarea cibernetică, combaterea terorismului și securitatea energetică.
Cred că este esențial ca la Varșovia să agreăm decizii corecte și echilibrate în raport cu provocările și riscurile de securitate care s-au conturat în vecinătatea spațiului euroatlantic. Am subliniat acest lucru și în cadrul discuțiilor cu domnul Secretar General Stoltenberg. Hotărârile pe care le vom lua vor trebuie să fie în spiritul solidarității, conform principiilor aliate ’28 pentru 28′ și ‘abordarea de tip 360 de grade’.
Fără a pierde din vedere necesitatea unui răspuns adecvat la evoluțiile din vecinătatea sudică, am accentuat în mod deosebit așteptările pe care le are România de la Summitul NATO.
Este importantă asigurarea unei prezențe credibile și predictibile a forțelor aliate pe flancul estic, cu realizarea echilibrului între dimensiunea nordică și cea sudică a flancului estic.
În același context, ne dorim stabilirea cadrului unei prezențe aliate navale permanente la Marea Neagră — bineînțeles, cu respectarea prevederilor Convenției de la Montreux. De asemenea, consider oportună agrearea unei soluții pentru derularea de activități comune de instruire a forțelor aliate în regiune.
Atunci când vine vorba de misiunea sa fundamentală — aceea a apărării colective — NATO trebuie să demonstreze permanent unitate, solidaritate și determinare.
România va continua să acorde o importanță deosebită includerii Mării Negre în toate procesele aliate de evaluare, astfel încât provocările de securitate din regiune să fie analizate de o manieră corectă și cuprinzătoare.
Am evidențiat în discuții faptul că, pentru țara noastră, consolidarea relației transatlantice și a parteneriatului strategic NATO — Uniunea Europeană rămân obiective esențiale în procesul de adaptare pe termen lung a Alianței Nord-Atlantice. Abordarea de principiu a României față de NATO va continua în direcția consolidării profilului de Aliat european cu vocație transatlantică, cu rol stabilizator în regiune.
Am salutat progresele în direcția întăririi rolului NATO în combaterea amenințărilor hibride și am exprimat speranța că Alianța va ajunge la o abordare cuprinzătoare în domeniu, complementară eforturilor întreprinse la nivelul Uniunii Europene.
De asemenea, l-am informat pe domnul Secretar General asupra faptului că România susține continuarea politicii NATO a ușilor deschise, precum și înregistrarea de rezultate concrete în acest sens, nu numai în privința Muntenegrului, ci și în raport cu ceilalți aspiranți.
Cu privire la Republica Moldova, am salutat demersurile aliate orientate spre consolidarea capacității de apărare. Am reafirmat sprijinul pe care România îl acordă Ucrainei, inclusiv din perspectiva Fondului pentru apărare cibernetică, unde țara noastră este națiune-lider. Cred că susținerea partenerilor estici trebuie să se bucure de un profil sporit pe agenda NATO, întrucât securitatea și stabilitatea acestora se reflectă inclusiv asupra climatului de securitate euroatlantic.
Țara noastră va continua să fie un furnizor de securitate în regiune, un pol de stabilitate la extremitatea estică a spațiului euroatlantic, supusă provocărilor și amenințărilor.
Din această perspectivă, suntem preocupați de situația din Ucraina și Republica Moldova.
Singurele soluții viabile rămân cele politice și nu cele militare. Aceasta este o problemă de interes comun pentru NATO și Uniunea Europeană și un argument în plus pentru consolidarea Parteneriatului strategic dintre cele două organizații.
Închei prin a vă mulțumi pentru prezența la București și la Deveselu, precum și pentru deschiderea manifestată de dumneavoastră personal față de România.
Solidaritatea aliată rămâne factorul esențial al stabilității și securității euroatlantice. Vă puteți baza pe România din acest punct de vedere!
Mulțumesc!’
Secretarul General al NATO, domnul Jens Stoltenberg:
‘Mulțumesc foarte mult, domnule Președinte Klaus Iohannis!
Este minunat să mă aflu din nou aici la București, este foarte bine că am putut să ne întâlnim din nou. România este un aliat foarte angajat și de încredere care a contribuit mult de-a lungul anilor la apărarea colectivă și la securitatea noastră comună.
Vă mulțumesc pentru angajamentele României și pentru contribuțiile ei importante la NATO!
Tocmai am avut o discuție excelentă despre situația de securitate din regiunea extinsă, despre obiectivele noastre la Summitul de la Varșovia din iulie și despre angajamentul puternic al României față de alianța noastră.
NATO a reacționat în mod decisiv la un mediu de securitate schimbat și mai dificil. Ne-am sporit prezenta în partea estică a Alianței noastre inclusiv aici în România. România găzduiește un nou mic sediu aici, în București, pe care l-am vizitat împreună cu dumneavoastră anul trecut și ați activat Comandamentul Multinațional Divizia Sud—Est care este acum testat și aștept cu nerăbdare să îl vizitez în cursul acestei dimineți. Ambele facilități ne vor spori abilitatea de a planifica, de a efectua exerciții și de consolida prezența forțelor, dacă este necesar, și vom face și mai mult. Nu pentru a amenința pe cineva, ci pentru a ne proteja națiunile, pentru că Rusia a schimbat granițe prin forță și continuă să își intimideze vecinii.
În același timp, vom menține canalele de dialog deschise cu Rusia, în special în vremuri tensionate, transparența și predictibilitatea sunt importante pentru a reduce riscul unor calcule greșite și accidente.
De asemenea, România își aduce o contribuție importantă la sistemul de apărare antirachetă al NATO, găzduind o facilitate Aegis Ashore la Deveselu. Această facilitate ajută aliații europeni să se protejeze împotriva amenințărilor cu rachete din afara zonei euro-atlantice. Astăzi vom marca un nou moment important și aștept cu nerăbdare să particip la ceremonie în cursul zilei de azi.
Mai mult, România joacă un rol constructiv în asigurarea stabilității în regiunea Mării Negre, un lucru important pentru securitatea noastră. România și-a asumat un angajament major, cu sprijinul tuturor partidelor politice, de a crește bugetul Apărării la 2% din PIB, și salut creșterea bugetului, pe care l-am văzut în ultimii ani în România, ceea ce demonstrează că vă respectați angajamentele. Este o măsură pe care o salutăm în direcția corectă și vă încurajez să continuați pe această cale, pentru că apărarea cetățenilor noștri este esențială.
Trebuie să dispunem de resursele și capacitățile pentru a ne menține cetățenii în siguranță într-o lume mai periculoasă.
Totodată, România joacă un rol cheie în proiectarea stabilității dincolo de granițele noastre, în Moldova, Georgia și Ucraina. Aduceți o contribuție importantă și la fondul pentru apărare cibernetică pentru Ucraina, ceea ce demonstrează adevărat leadership.
Ați demonstrat angajament permanent în misiunile noastre în Kosovo și Afganistan. Misiunea noastră de a antrena forțele afgane rămâne dificilă și presupune costuri mari.
Aduc un omagiu celor doi ofițeri români care și-au pierdut recent viața, în Kandahar, în timpul misiunii și îmi doresc ca militarul rănit să își revină rapid.
Domnule Președinte, România este un aliat de încredere, iar NATO se angajează solemn față de securitatea României, acum și în viitor.’
Întrebări din partea reprezentanților mass — media:
Jurnalist: ‘Domnule Președinte, vă așteptați la amenințări din partea Rusiei ca urmare a inaugurării sistemului de radare? Acest sistem face România mai sigură? Domnule Secretar General, credeți că declararea acestui sistem operațional la Summitul de la Varșovia va tensiona relațiile cu Rusia, va face ca o confruntare să fie mai posibilă?’
Secretarul General al NATO, domnul Jens Stoltenberg: ‘Acest sistem nu se referă la Rusia, nu este îndreptat împotriva Rusiei, iar atât condițiile fizice, cât și geografia fac imposibil ca acest sistem să submineze Rusia. Este tehnic imposibil să doboare rachete balistice intercontinentale rusești. Așadar, este un sistem care este îndreptat împotriva unor amenințări care vin din afara zonei euroatlantice. Noi am fost foarte transparenți față de ruși în ceea ce privește planurile noastre privind acest sistem, deci nu văd niciun motiv pentru ca acesta să intensifice tensiunile. Iar amenințările din partea Rusiei sunt nejustificate și iresponsabile. Rușii știu că este un sistem care nu este îndreptat împotriva Rusiei.’
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: ‘Cu siguranță, acest sistem antirachetă face și România mai sigură, face Europa mai sigură. Am spus în prezentarea mea de dinainte și vreau să repet. Acest sistem de la Deveselu are strict capacități defensive. Nu este îndreptat împotriva niciunui stat, nu poate să fie folosit ofensiv. Acest sistem se încadrează în logica pe care, de asemenea, am menționat-o și poate ar trebui să elaborez. ’28 pentru 28’ e clar, fiecare apără pe fiecare. În ceea ce privește abordarea ‘360 de grade’, NATO trebuie să fie pregătită pentru a face față la toate provocările sau la toate riscurile. Aici nu vorbim despre Rusia. Știm că Rusia folosește aceste ocazii pentru a fi foarte vocală, însă și ei știu la fel de bine cum știm noi că sistemul nu este în niciun fel îndreptat împotriva Rusiei, dar NATO trebuie să fie pregătită pentru a face față și altor incidente, care vin din altă zonă, din afara spațiului euroatlantic. Mă aștept, deci, ca, în continuare, celelalte elemente ale sistemului antirachetă care vor fi amplasate, următorul în Polonia, să facă față foarte bine unor amenințări de acest tip.’
Jurnalist: ‘Cum afectează echilibrul de securitate în zonă faptul că Rusia va trimite trei brigăzi suplimentare la granița sa cu NATO, în sud și sud-vest, deci și aproape de România?’
Secretarul General al NATO, domnul Jens Stoltenberg: ‘Am văzut informații despre aceste divizii de ceva vreme deja și cred că acest lucru face dintr-un tipar pe care-l tot vedem de câțiva ani. Vorbim despre o Rusie mai asertivă, despre o acumulare masivă de forțe rusești, despre modernizarea sistemelor ofensive, de exerciții militare mai frecvente și mai aproape de granițele NATO. Însă, ce este mai important, e faptul că am văzut o Rusie care este dispusă să recurgă la forța militară pentru a modifica granițele în Europa anexând ilegal Crimeea și destabilizând estul Ucrainei. Și tocmai din cauza acestui tipar de câțiva ani NATO a reacționat implementând cea mai mare consolidare a apărării noastre colective de la finalul Războiului Rece. Avem o prezență sporită în partea de est a Alianței cu forțe și capacități NATO, și aici în România, și ne-am consolidat capacitățile când vine vorba de sporirea numărului de forțe dacă este necesar. Este o reacție la acțiunile agresive ale Rusiei în Ucraina.
Trebuie să reacționăm când vedem un astfel de comportament o perioadă lungă de timp, dar în același timp ceea ce facem noi este defensiv, este proporțional și este în deplin acord cu obligațiile noastre internaționale, iar NATO nu dorește o confruntare cu Rusia, nu ne dorim un nou Război Rece și vom continua să depunem eforturi pentru o relație mai constructivă cu Rusia și considerăm că nu există nicio contradicție între o apărare puternică, un comportament predictibil și puternic din partea NATO și în același timp ne dorim un dialog transparent și reducerea riscurilor pentru că vedem că o prezență crescută la granițele noastre crește riscurile de accidente și incidente. Am văzut doborârea avionului rus asupra Turciei, incidentele din Marea Baltică, am asistat la un comportament nesigur al aeronavelor rusești în preajma navelor americane. Deci avem nevoie de această combinație de putere și angajament politic.’
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: ‘Aceste acțiuni care sunt anunțate și pregătite în Rusia sunt dintre cele care ne fac pe noi să solicităm NATO o abordare echilibrată a flancului estic, dacă vorbim despre partea nordică, unde avem Polonia și statele baltice și partea sudică a flancului estic, unde avem România și Bulgaria. Este evident că acest flanc are nevoie de o abordare echilibrată, asta însemnând că vom avea o prezență avansată a forțelor NATO și în partea de nord a flancului estic, dar e necesară și în partea de sud a flancului estic. Asta nu înseamnă că vom avea, ca vremea Războiului Rece, zeci sau sute de mii de soldați staționați pe acest flanc, însă, după părerea noastră, este nevoie de o prezență avansată a forțelor NATO, de exemplu prin exerciții militare comune — avem foarte multe astfel de exerciții, ne dorim mai multe. În aceeași logică, ne dorim, și am propus acest lucru, să avem o prezență navală permanentă în Marea Neagră, care, sigur, va porni de la riverani, adică noi cu bulgarii și turcii, dar care, în perspectivă, trebuie să se integreze în abordarea NATO pentru partea sudică a flancului estic.
