Anul trecut, in luna februarie, ziarul -Curentul- atragea, pentru prima oara, atentia autoritatilor asupra imensului pericol reprezentat de deseurile chimice depozitate in incinta Uzinei Chimice Turda. Materialul respectiv, ca si cele ce au urmat pe aceeasi tema, nu a reusit sa trezeasca interesul Guvernului, care a fost mult prea ocupat cu imaginea sa pentru a se ocupa de soarta celor aproape 60.000 tone de substante chimice extrem de nocive depozitate la Turda, pe care tiganii le dezgroapa si le vand in toata tara.
Acum, in ceasul al 12-lea, Guvernul ridica din umeri si spune ca nu a stiut nimic, ba chiar ministrul Octav Cozmanca il acuza pe prefectul de Cluj ca nu a adus la cunostinta Cabinetului situatia de la Turda. Discutia dintre prefect si ministrul administratiei publice locale a inceput in momentul in care Vasile Soporan i-a cerut ministrului, in cadrul videoconferintei de vineri, sa intervina pentru urgentarea aprobarii unei hotarari de Guvern care sa prevada alocarea a 35 miliarde de lei, suma necesara pentru securizarea depozitului de deseuri.
Uzina Chimica Turda face parte din intreprinderile privatizate cu -succes-, irakianul care a cumparat-o ajungand in arest dupa ce a taiat toate instalatiile din inox si le-a vandut la fier vechi.
Subiectul deseurilor chimice a starnit un schimb dur de replici intre prefectul de Cluj, Vasile Soporan, si ministrul Administratiei Publice, Octav Cozmanca.
De aproape un an de zile, presa, si in special ziarul -Curentul-, atrage atentia Guvernului asupra pericolului reprezentat de deseurile chimice de la Turda. In tot acest timp, ziarul nostru a publicat zeci de materiale despre ceea ce se intampla acolo si despre consecintele pe care le are lasarea in voia sortii a unui depozit in care se afla 60.000 de tone de deseuri chimice. Nimeni nu s-a sesizat, nimeni nu a luat nici o masura. Acum, in ceasul al 12-lea, Guvernul ridica din umeri si spune ca nu a stiut nimic, ba chiar Octav Cozmanca il acuza pe prefect ca nu a adus la cunostinta Cabinetului situatia de la Turda.
Discutia dintre prefectul de Cluj, Vasile Soporan, si ministrul administratiei publice locale, Octav Cozmanca, a inceput in momentul in care Soporan i-a cerut ministrului, in cadrul videoconferintei de vineri, sa intervina pentru urgentarea aprobarii unei hotarari de Guvern care sa prevada alocarea a 35 miliarde de lei, suma necesara pentru securizarea depozitului de deseuri de la Uzina Chimica Turda.
Imediat dupa ce a lansat solicitarea, prefectul a fost interpelat de Octav Cozmanca, ministrul reprosandu-i ca nu a insistat mai de mult pentru rezolvarea acestei sensibile probleme de mediu si a anuntat tarziu Guvernul despre situatia de la Turda. Octav Cozmanca a incercat sa incheie discutia, dar prefectul a tinut sa aiba ultimul cuvant pentru a nu lasa impresia ca autoritatile locale nu s-au implicat in rezolvarea -bombei ecologice- de la Turda. Vasile Soporan a precizat ca s-au trimis informari referitoare la depozitul de 60.000 de tone de HCH de la Turda inca din luna februarie 2001, dar dosarul s-a blocat undeva la Ministerul Mediului. -Problema nu este numai una locala, ci a devenit una judeteana si chiar regionala si, de aceea, trebuie urgent rezolvata-, a precizat prefectul Vasile Soporan.
Uzina Chimica Turda – o privatizare de succes
Proprietara depozitului in care se gasesc stocate deseurile chimice este Uzina Chimica Turda. Incepand din octombrie 1999, fabrica se afla in proprietatea lui Ahmed Nazar, care n-a apucat insa sa se bucure prea mult de noua sa afacere. Astfel, Nazar a fost arestat, in octombrie 2000, in urma cercetarilor intreprinse de catre Politie, el fiind acuzat de evaziune fiscala, fals intelectual, fals in inscrisuri sub semnatura privata si uz de fals. Astfel, ca administrator al societatii comerciale Nuha Trading SA, acesta si-a adjudecat, prin licitatie, activele SC Uzina Chimica SA Turda, contra sumei de noua miliarde de lei. Ulterior, Nazar a inceput sa dezmembreze, fie direct, fie prin intermediul unor alte firme, utilajele si instalatiile din dotarea firmei. Majoritatea acestor echipamente erau confectionate din inox, iar noul patron le-a valorificat ca materiale refolosibile la mai multe societati comerciale romane si straine.
Pentru a se sustrage de la plata obligatiilor financiare pe care le avea fata de stat, Nazar a intocmit in fals facturi in numele unor societati comerciale fantoma sau acte care inregistrau unele cheltuieli nereale in contabilitatea firmei pe care o administra.
Inceputul dezastrului…
Data fiind situatia in care combinatul din Turda a fost dus, paza depozitelor de deseuri chimice a devenit mai mult ipotetica, tiganii din zona sustragand cantitati imense de deseuri pe care apoi le-au vandut pe post de pesticide.
Asa se face ca laptele din Buru, Dumbrava, Sic, Santejude, Faurei si Aiton, in medie 30.000 de litri pe zi,este contaminat, in lapte fiind gasite urme de reziduuri toxice provenind de la Uzinele Chimice Turda.
Fermierii s-au lasat inselati de tiganii care le-au vandut deseuri chimice pe post de pesticide sau ierbicide.
Pe aceleasi filiere, deseurile toxice rezultate de la Uzinele Chimice Turda au inceput sa fie comercializate sub denumiri false de -Ridomil-, -Fascac- sau -Onezin-, substante folosite la tratarea animalelor sau plantelor.
Printre deseurile de la Turda au fost gasite si cateva zeci de tone de sulfocianura de potasiu. Potrivit specialistilor, aceasta din urma substanta, in contact cu acidul sulfuric, emana un gaz letal, de tipul Cyclon B.
Data fiind gravitatea situatiei, autoritatile locale au incercat sa gaseasca solutii. Astfel, s-a propus ca depozitul Uzinei Chimice Turda sa fie pazit si terenul respectiv sa fie inundat cu purin. O alta solutie propusa a fost detonarea, dar totul a ramas la nivelul de propunere, Guvernul nealocand fondurile necesare.
