Un impact puternic al apartenenţei la UE va exista în planul dezvoltării regionale. Acest impact nu este – s-ar putea spune – decât puţin conştientizat deocamdată şi, oricum, este complet ignorat de oficialităţile de la Bucureşti, care, după cum se arată lucrurile, nu prea au timp şi gânduri pentru aşa ceva. Probabil, chiar dacă nu s-ar irosi atâta în dispute politice! Căci, după cum au dovedit realităţile nu numai ale ultimilor doi ani, ci şi cele ale întregii perioade postdecembriste, oficialităţile de la Bucureşti n-au fost în stare să privească spre sfidările viitorului, şi nu atât din cauza înfruntărilor politice, ci mai degrabă din cauza preocupării disproporţionate, jenante şi dezonorante, pentru îmbogăţire pe seama banului public. Cu alte cuvinte, situaţia nu ar fi cu mult diferită faţă de cea care este dacă exponenţii puterii de la Bucureşti nu s-ar certa între ei, dezinteresul faţă de problema menţionată fiind probabil acelaşi.
Din motivul însuşi al deschiderii pieţelor – căci, în fond, UE este o piaţă globală cu aproape toate caracteristicile unei pieţe interne, fără bariere, cel puţin pentru bunuri, persoane şi capitaluri, şi cu anumite restricţii doar în ceea ce priveşte circulaţia liberă a forţei de muncă -, regiunile dintr-o ţară vor intra treptat în orbita polurilor de dezvoltare şi putere economică politică ce există mai prin apropiere sau eventual la mai mare distanţă şi care le vor aspira pur şi simplu, chiar dacă n-ar vrea. Şi procesul va fi cu atât mai rapid, cu cât vor exista şi disponibilităţi într-o atare direcţie. În mod deosebit de concret, Bucureştiul este prea slab şi poate şi prea departe pentru a opri aspirarea judeţelor transilvane în orbita Vienei şi Budapestei.
Ar însemna că trăieşti cumva aiurea prin nouri dacă nu iei în considerare o asemenea -aspirare-. Cum s-a pregătit Bucureştiul s-o preîntâmpine sau s-o combată măcar într-o anumită măsură, căci aceasta va echivala cu o pierdere, dacă nu fizică, oricum economică, politică şi culturală a judeţelor în discuţie?! Pregătire ar fi însemnat cel puţin, dar înainte de toate, o întărire a logisticii comunicaţionale! Din păcate, se dovedeşte că Bucureştiul a practicat în materie o incredibilă politică mai degrabă de izolare faţă de judeţele din Ardeal!
Să ne referim la politica în domeniul comunicaţiilor rutiere, nu de alta, dar în România postdecembristă, indiferent de cine a fost administrată, nu s-a făcut nimic, dar absolut nimic, nou în vreun alt domeniu al infrastructurii publice şi sociale (nu vreo amenajare hidroenergetică, nu vreo cale ferată, nu vreun metrou, nu vreun stadion sau vreo sală de spectacole mai acătării şi doar ici şi colo niscai şcoli sau spitale!).
Care a fost politica elaborată la Bucureşti în materie de infrastructură rutieră în 17 ani? S-a reparat şi s-a tot reparat o autostradă până la vecinul Piteşti, lăsată de altfel de pe vremea lui Ceauşescu. S-a iniţiat o autostradă spre litoral, care, într-o perspectivă încă neclară, va lega Bucureştiul de -bunul său prieten- Marea Neagră. A făcut ceva Capitala ca să -lege- mai bine Ardealul de ea?! Nici măcar o autostradă Bucureşti-Braşov nu există, respectiv pe tronsonul cel mai circulat din ţară, singurul care de altminteri îndeplineşte standardele de trafic pentru a justifica o autostradă! Printre proiectele vehiculate, tronsonul Bucureşti-Braşov este ultimul atât pe listă, cât şi ca perspectivă de realizare.
Când UE a oferit bani pentru finanţarea unei autostrăzi Arad-Deva-Sibiu-Rm. Vâlcea-Piteşti-Bucureşti, care urma să lege Capitala de Occident, autorităţile de la Bucureşti au inventat finanţarea din bani publici a unei autostrăzi Braşov-Borş. Pe bună dreptate, UE a manifestat reticenţă în a mai finanţa autostrada pentru care se pusese chezaş. Şi aceasta este acum mai mult în aer decât pe pământ! Pe restul DN1, legătura Bucureştiului cu Occidentul este pur şi simplu o tragicomedie! Şi pentru ce a fost sacrificată această legătură?! Pentru autostrada Braşov-Borş! Ce este de fapt autostrada Braşov-Borş? O conexiune a României cu UE?! O conexiune a Bucureştiului cu Ardealul?! Nu, mult mai prozaic, o conexiune a maghiarimii din Ardeal cu Budapesta!
