Președintele FRF, Răzvan Burleanu, a declarat, vineri, într-o conferință de presă susținută la baza sportivă de la Mogoșoaia, că nu va semna petiția de grațiere a lui Gheorghe Popescu, condamnat la închisoare în Dosarul transferurilor, chiar dacă foștii fotbaliști ai generației de aur se vor supăra.
"Nu voi semna acea petiție, nu vreau să se înțeleagă altceva. Decizia justiției e un act normal la bunul mers al societății. Cu toată supărarea colegilor de generație ai domnului Gheorghe Popescu, nu o voi semna", a declarat Burleanu.
Un senator UNPR buzoian a inițiat joi o petiție on-line pentru grațierea fostului fotbalist Gheorghe Popescu, acțiuni similare, de strângere de semnături, fiind inițiate și de un consilier local brașovean, dar și de președintele de la Dunărea Calafat, primul club la care a jucat Popescu.
Ulterior, premierul Victor Ponta, președintele PNL Crin Antonescu și președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea au declarat că vor semna petiția către șeful statului, Traian Băsescu, privind acordarea grațierii individuale pentru Gheorghe Popescu.
Curtea de Apel București i-a condamnat definitiv, marți, la închisoare cu executare pe toți cei opt oameni din fotbal judecați în dosarul transferurilor.
Astfel, fostul acționarul majoritar al FC Rapid, George Copos, a primit trei ani și opt luni, managerul general al FC Steaua, Mihai Stoica – trei ani și șase luni, fostul acționar al FC Dinamo, Cristian Borcea, și fostul impresar Ioan Becali – câte șase ani și patru luni, impresarul Victor Becali – patru ani și opt luni, fostul președintele al clubului Gloria Bistrița, Jean Pădureanu – trei ani și patru luni, fostul fotbalist Gheorghe Popescu, candidat la șefia Federației Române de Fotbal – trei ani, o lună și zece zile, iar fostul acționar al FC Dinamo și U Craiova, Gigi Nețoiu – trei ani și patru luni de închisoare cu executare.
Potrivit Legii 546/2002, grațierea este măsura de clemență ce constă în înlăturarea, în total sau în parte, a executării pedepsei aplicate de instanță ori în comutarea acesteia în una mai ușoară.
Grațierea individuală se acordă la cerere sau din oficiu, după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.
Cererea de grațiere individuală se adresează președintelui și poate fi făcută de persoana condamnată, apărătorul ori reprezentantul legal al acesteia sau de soțul persoanei condamnate, ascendenții, descendenții, frații, surorile ori copiii acestora, precum și de aceleași rude ale soțului persoanei condamnate.
În vederea exercitării prerogativei de grațiere, președintele poate solicita avize consultative de la Ministerul Justiției, care este obligat să le înainteze în termen de 30 de zile de la data solicitării. De asemenea, atunci când consideră necesar, Președintele României poate solicita informații organelor administrației publice locale, conducătorului locului de detenție, organelor judecătorești și ale parchetelor, organelor de poliție și altor instituții publice, precum și comandantului unității, pentru condamnații militari.
