Plenul Camerei Deputaților a aprobat, marți, abrogarea articolului 276 din Codul Penal, respingând cererea președintelui Traian Băsescu de reexaminare a propunerii legislative cu acest subiect.
Articolul 276 din Codul Penal prevede că „fapta persoanei care, pe durata unei proceduri judiciare în curs, face declarații publice nereale referitoare la săvârșirea de către judecător sau de organele de urmărire penală a unei infracțiuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze, în scopul de a influența sau a intimida, se pedepsește cu închisoarea de la trei luni la un an sau cu amendă”.
Propunerea legislativă privind abrogarea articolului 276 din Codul Penal a fost inițiată de PNL și adoptată de Parlament, însă Traian Băsescu a cerut reexaminarea ei pe motiv că abrogarea articolului „ar putea afecta bunul mers al justiției”.
Senatul respinsese, pe 16 septembrie, în calitate de primă Cameră sesizată, cererea de reexaminare prin care președintele Traian Băsescu solicita Parlamentului menținerea articolului 276 din Codul Penal, șeful statului precizând că acesta sancționează infracțiunea de „presiuni asupra justiției” și instituie o protecție atât pentru judecător, cât și pentru organele de urmărire penală.
În cererea de reexaminare, respinsă atât de senatori, cât și de deputați, președintele Traian Băsescu a susținut că introducerea acestei infracțiuni în Codul Penal a avut în vedere „asigurarea și protejarea imparțialității și libertății judecătorilor și organelor de urmărire penală în exercitarea atribuțiilor judiciare conferite de lege față de încercările de intimidare sau influențare a acestora”.
„Rațiunile care au justificat introducerea acestei infracțiuni persistă și, în consecință, abrogarea articolului ce sancționează presiunile asupra justiției, nu este oportună”, spunea președintele Traian Băsescu, în documentul amintit.
În raportul Comisiei juridice a Senatului, se precizează însă faptul că membrii Comisiei consideră necesară abrogarea articolului 276 având în vedere că „așa cum este formulat textul în vigoare, declarațiile oricărei persoane ar putea fi interpretate ca fiind o presiune la adresa unui judecător sau a unui alt organ de urmărire penală, dându-se în acest fel posibilitatea pronunțării unor soluții arbitrare care să aducă atingere libertății de exprimare”.
Propunerea legislativă a fost adoptată inițial de Senat pe 4 februarie, iar Camera Deputaților, forul decizional în acest caz, a aprobat-o pe 18 februarie.
Cererea de reexaminare a legii a fost făcută de către președintele Traian Băsescu în 18 martie 2014, șeful statului solicitând Parlamentului respingerea legii trimisă la promulgare.
Ulterior, Senatul a respins, pe 16 septembrie, cererea șefului statului, iar, marți, deputații au luat, în plen, aceeași decizie.
Camera Deputaților este for decizional pentru acest proiect.
