In Brasov exista un -cartier de vagoane-. Undeva, in tiraj. Elena Acamenitoaiei locuieste intr-un vagon dezafectat de mai bine de cinci ani. Impreuna cu cei trei copii, se inghesuie intr-una dintre cele doua -camere-. In cea de-a doua incapere are doi chiriasi. N-au apa curenta si nici gaz. Sotul Elenei, Nicolae, a murit, anul trecut, de ciroza. De-atunci, se chinuieste sa isi creasca singura copiii. Pentru ca n-are serviciu, aduna fier vechi si-l vinde. Fata cea mare, chiar daca n-are conditii pentru a invata, asa cum au alti copii, este premianta. Acum cativa ani, a avut probleme cu cei de la CFR, care au vrut s-o evacueze. Pana la urma a scapat, dar stie ca oricand ar putea fi izgonita.
Curatenia unor oameni saraci
Gardul care inconjoara -casa- e la fel de saracacios. Ca sa urci, trebuie sa escaladezi treptele inalte. La intrare este amenajata o bucatarie. Farfuriile si oalele sunt aranjate cu grija pe o masa de lemn. Urmeaza o incapere mobilata. Pe jos este mocheta. Totul este foarte ingrijit. In a doua camera, locuieste o pereche de tineri. Prieteni de-ai Elenei. I-au botezat unul dintre copii. Pentru ca n-aveau unde sta, i-a primit -in gazda-. In vagon este un godin. Din pacate, banii de lemne au fost intotdeauna prea putini. Atunci cand vantul bate mai tare, curentul trece prin crapaturile din lemn. Peretii ar trebui captusiti, dar si pentru asta ar trebui bani.
Singuri pe lume
Imediat dupa ce au venit din Vaslui, in 1993, Elena si Nicolae au stat in gazda. Barbatul lucra la CFR, asa c-a fost lasat sa stea intr-un vagon dezafectat. Aveau deja o fata. Georgiana avea pe atunci trei ani. Apoi, in vagon, a venit pe lume Nina, care are acum cinci ani, si mezinul familiei, Ionut, care s-a nascut dupa moartea tatalui sau. Cand Nicolae s-a imbolnavit, Elena era deja insarcinata. Nicolae a murit cu cateva zile inainte de a i se naste baiatul. Femeia nu s-a lasat infranta de destin. A inceput sa stranga fier vechi, pentru a putea face rost de bani de mancare. In afara de alocatiile celor doi copii, familia n-are alt venit. Chiar daca este foarte slaba, Elena cara zilnic la REMAT cate un carut de fier vechi.
Copiii, singura bucurie
Ultimul copil al Elenei, n-a implinit inca doi ani. Este un baietel reusit. Toti il iubesc ca pe ochii din cap. Ionut n-are certificat de nastere. -N-am umblat sa-i scot certificat de nastere. Eram pierduta dupa moartea sotului meu. Din cauza asta, n-am putut sa fac actele pentru alocatie. As vrea sa-i scot actele, dar n-am bani. Nu-i usor cu trei copii, fara pensie de urmasi-, spune Elena. Premianta la scoala, Georgiana este eleva in clasa a II-a. Este un copil foarte inteligent. In clasa intai a primit premiul III. Chiar daca traieste intr-o saracie lucie, fetita are un lucru foarte important: iubirea mamei si a fratilor ei. Chiar daca manutele si picioarele ii ingheata de multe ori, isi face lectiile cu mare seriozitate. Vrea sa devina cineva in viata. Sa-si croiasca o viata de om normal. Viseaza sa cumpere pentru familia ei o casa adevarata. -Nu mai fi suparata, mama. O sa iau o casa cu pereti adevarati. Sa fie cald si s-avem pe masa toate bunatatile-, o incurajeaza Georgiana, intotdeauna, pe mama ei.
Cartierul de vagoane
Inainte de 1989, in Triaj existau 20 de vagoane, care erau locuite de angajati ai CFR. Stateau in vagoane, pentru o scurta perioada de timp, dupa care regionala le punea la dispozitie locuinte. Dupa Revolutie, lucrurile s-au schimbat. Regionala CFR i-a evacuat pe multi dintre locatarii de pe sine. Acum mai sunt doar cateva vagoane locuite. Cei care stau acolo sunt foarte saraci. Vagoane de felul celor in care locuiesc amaratii din Triaj nu se mai fabrica in Romania din perioada interbelica. Erau incalzite cu abur si iluminate cu baterii. In 1966, au fost casate ultimele vagoane de acest tip, cu exceptia catorva, care au fost pastrate ca ateliere mobile. In cartierul Triaj, mai multi oameni au cumparat vagoane casate. Le-au amenajat apoi pe post de garaje. Sunt foarte ieftine si bune pentru a feri masinile de frig, ninsoare si hoti. Pentru cei batuti de soarta, ele sunt un Stefania Banaru