Zilele trecute am asistat la o nouă circotecă pe așa-zisa „piață media“, o reșapare complet lipsită de umor a foștilor condeieri ai lui Sorin Ovidiu Vîntu, pretinși cațavenci.
Pe vremuri un brand jurnalistic, o revistă de satiră și umor, „Academia Cațavencu“, revista editată de intelectuali, corosivă și incisivă, era citită cu mult nesaț. Anii au erodat marca și mai ales banii. Lăcomia a învins feeria spumoasă a glumițelor și bancurilor. Ajunsă pe mâna lui SOV, revista se duce în cap, vertiginos, firma editoare dă faliment, iar marca este scoasă la licitație.
Tribunalul București a admis în luna mai propunerea administratorului judiciar General Group Expert SRL privind intrarea în faliment în procedura generală a debitoarei SC Cațavencu SA, editorul „Academia Cațavencu“, potrivit deciziei publicate pe site-ul oficial al instanței. Ulterior, în 26 mai, marca „Academia Cațavencu“ a fost scoasă la licitație, fiind adjudecată pentru suma de 1.617.000 de euro, cu TVA, de către Doru Bușcu, care nu a reușit însă să strângă banii pentru a deveni proprietarul mărcii. Astfel, licitația a fost reluată în 14 iunie, când jurnalistul Claudiu Pădurean și-a adjudecat marca „Academia Cațavencu“.
Un om de afaceri român, Adamescu, a cumpărat, prin Pădurean, drepturile intelectuale asupra mărcii. Deși acesta anunța că nu va face schimbări majore, angajații revistei, sub conducerea lui Doru Bușcu, se retrag, probabil prin demisie, și „se asociază în vederea“ editării unei noi reviste de același fel: satiră. Dreptul lor, ar spune lumea. Da, dacă ea nu s-ar numi… „Cațavencii“. Adică ar fi corect dacă o mână de angajați de la Coca Cola ar scoate și ei o băutură numită „Coca-Cole“ pe care ar promova-o la modul: „aceeași echipă care a produs până acum Coca-colele va produce de acum o nouă băutură care se va numi chiar așa: «Coca Cole»? Sau KFC-uri, McDonalzi, Burger Kingsi sau Kindere?“ Seamănă mult cu piratarea clasică Made in China. Dar nesimțirea este clar Made in Roumanika.
Oare cum ar considera gradul de risc pentru România un investitor străin care ar dori să lanseze un produs în România și ar face și el o ușoară prospectare a pieței și ar citi asta? Ce exemplu dau acești lideri de opinie oamenilor simpli? La o căutare pe Internet după cuvintele „Poliția, produse contrafăcute“ apar 379.000 de rezultate. Cutremurător pentru producători. O revistă este și ea tot o marcă având valoare comercială.
Mărcile sunt protejate în România prin Legea 84/1998 care incriminează punerea în circulație a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice sau similare și care îl prejudiciază pe titularul mărcii înregistrate și pedepsește infracțiunea cu până la 3 ani de închisoare. Dacă fapta este săvârșită de un grup infracțional, pedeapsa se majorează la 5 ani. Cu atât mai gravă pare acțiunea lui Doru Bușcu cu cât în anul 2006 acesta s-a mai îndestulat o dată de pe urma acestui brand, vânzând partea sa de acțiuni lui Vîntu pe o sumă rămasă necunoscută.
La muncă sau la întins mâna?
Discuțiile pe care aceștia le-au lansat în spațiul public pretinzând că „am înregistrat la OSIM marca“ sunt doar niște minciuni pentru că la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci sunt înregistrate doar două mărci conținând „cațaven“: marca ce tocmai s-a vândut și „catavencukamikaze.ro“.
Celelalte două poziții sunt două depozite înregistrate în 23.06.2011 de Editura Cassandra SRL, dar e improbabil ca în urma examinării să fie admise cererile, având în vedere că se opune marca deja existentă.
Pe scurt, ceea ce fac în momentul de față „onorabilii“ foști amploaiați ai lui Vîntu este o mânărie ordinară, o furăciune, pe tiparul asimilat probabil via maestrul SOV, expertul batistelor mereu umede. La începutul acestei săptămâni, jurnalistul Claudiu Pădurean, de la „România liberă“, proprietarul „pe hârtie“ al revistei, a declarat, după semnarea procesului-verbal de preluare a mărcii, că publicația nu se va închide, în timp ce Doru Bușcu, ex-directorul editorial al „Academiei Cațavencu“, scria, într-un editorial, că, „în afacerea Adamescu, oamenii de la Cațavencu se opresc aici, dar ei continuă să meargă pe alt drum. După achiziția mărcii, noul proprietar a invitat echipa să rămână. A vorbit despre viitor, despre investiții și dezvoltare, despre o răbdare întinsă pe cinci ani“.
Până una-alta, echipajul Bușcu s-a apucat să-și croiască viitorul prin parazitarea vechii mărci, cea pe care s-au încasat odată banii. Deloc umoristic, ci mai degrabă escrocheristic. „Lansarea“ și-au făcut-o cu un clip caricatural, în care Dinescu se imită pe el însuși, ca personaj de caricatură a „revoluției“ care l-a transformat în milionar și poet cârnățar. În spotul publicitar, în care apare echipa de la noua publicație, Florin Iaru îl introduce pe Dinescu: „Liniște, liniște, 22 de milioane de cititori sunt cu ochii pe noi. Mircea o să facă primul anunț“. La rândul său, Doru Bușcu i se adresează lui Mircea Dinescu: „Mircea, fă-te că lucrezi cu noi!“, în timp ce Dinescu îi răspunde: „Bine, bă. Lucrez!“. Spotul se încheie cu Mircea Dinescu care afirmă: „Fraților, am învins!“, după care toată echipa strigă „Victorie!“.
Deși a plecat de la „Academia Cațavencu“ pentru că nu a vrut să fie patronat de Dan Adamescu, echipajul lui Bușcu își face reclamă la noua revistă chiar pe site-ul publicației de la care a demisionat, ceva mai mult decât deontologic. Potrivit lui Mircea Dinescu, revista „Cațavencii“ va fi una de „satiră politică“. „Vom regândi puțin revista. Va fi probabil mai puțin stufoasă, mai limpede“, a spus Mircea Dinescu. „Este întoarcerea poetului. Am stat acolo șapte ani. M-au rugat să mă întorc. Voi scrie săptămânal un pamflet pe prima pagină“, a precizat Mircea Dinescu. El a mai spus că Doru Bușcu, cel care la „Academia Cațavencu“ ocupa funcția de director editorial, va coordona din punct de vedere editorial și noul săptămânal „Cațavencii“.
Să le fie de bine, dacă tot au pornit-o așa, ar trebui să nu uite să aducă și momâia lui Iliescu între ei, eventual pus pe căruciorul lui Sorin Ovidiu Vîntu, ca să nu uite ce-au fost și ce-au ajuns…George Roncea
