Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii amânat ieri, pentru jumătatea lunii februarie a.c., discutarea cazului procurorului Ciprian Nastasiu – care a instrumentat dosarul Omar Hayssam şi care a cerut în instanţă eliberarea sirianului din motive medicale. Amânarea a survenit după ce secţia pentru procurori a CSM a constatat că nu a fost îndeplinit cvorumul necesar luării unei decizii pe linie disciplinară (n.r. – dintre cei 5 procurori membrii ai CSM au fost prezenţi doar trei, dintre care unul nu are drept de vot, fiind iniţiatorul acţiunii disciplinare). Prezent la şedinţa CSM, procurorul Ciprian Nastasiu a declarat la ieşirea din sala de şedinţă, că nu regretă deciziile luate şi că a făcut ce trebuia, iar în ceea ce priveşte acuzaţiile ce i se aduc, procurorul a refuzat să comenteze, până la o decizie a CSM în acest sens. Reamintim că în data de 21 iulie 2006 CSM s-a autotusezisat în urma articolelor apărute în presă cu privire la cazul Omar Hayssam, şi a dispus efectuarea verificărilor privind rolul jucat de procurorul de caz, Ciprian Nastasiu, şi de judecătoarea Sofica Dumitraşcu, cei doi magistraţii care au cerut, respctiv aprobat, eliberarea pe motive de boală a sirianului acuzat de terorism. În 24 noiembrie 2006, Comisia de disciplină pentru procurori a sesizat secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, care va constata dacă procurorul a făcut vreo abatere sau nu. Procurorul Ciprian Nastasiu şi judecătorul Sofica Dumitraşcu de la Curtea de Apel Bucureşti au primit în 24 noiembrie rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale, din partea Serviciului de Anchete Speciale din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Anchetatorii au stabilit că nici Nastasiu şi nici Sofica Dumitraşcu nu pot fi făcuţi răspunzători pentru fuga sirianului, după ce a fost eliberat, considerând că cei doi magistraţi şi-au întemeiat deciziile pe acte medicale, respectiv adeverinţa eliberată lui Omar Hayssam de către medicul Constantin Tănăsescu. Reamintim că acesta era singurul act -oficial- de la dosarul cauzei unde apărea diagnosticul de metastază.
