Victor Ponta a nenorocit românii în perioada în care a condus PSD și a ajuns din această funcție președinte al Subcomisiei de Cod penal și Cod de procedura penală, legi care conțineau zeci de prevederi declarate ulterior de CCR neconstituționale. Cea mai importantă prevedere neconstituțională a fost evident cea privind prescripția, în baza căreia au scăpat zeci de mii de infractori. După ce a ajuns prim-ministru, Ponta a început să emită ordonanțe de urgență imbecile cum a fost cea care nu mai lăsa livratorul de pizza să încaseze bacșiș la livrare fără bon fiscal, un alt inteligent, Eugen Teodorovici explicând ziariștilor că după ce ai primit pizza acasă te poți duce la pizzerie să lași bacșișul. Vezi AICI.
Acum, neinspirat și habarnist Ciolacu l-a luat pe Ponta să-l consilieze pe la Guvern, iar mediul de afaceri plânge în pumni.
După 13 ani CCR mai trântește o ordonanță semnată de Ponta
În ședința din 14 februarie 2024, cu unanimitate de voturi, CCR a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „care au valoare probatorie de înscrisuri în procesul penal” din cuprinsul art.8 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.74/ 2013 este neconstituţională în ceea ce priveşte procesul-verbal şi actul de control încheiate potrivit art.8 alin. (3) din acelaşi act normativ, precum şi în ceea ce priveşte „explicaţiile scrise solicitate în condiţiile art.6alin. (2) lit. f) ” din acelaşi act normativ.
Dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale au următoarea redactare: ” (4) Împreună cu actul de sesizare se trimit organelor de urmărire penală: procesul-verbal sau actul de control încheiat potrivit prevederilor alin. (3), documentele ridicate în condiţiile art.6 alin. (2) lit. d) şi explicaţiile scrise solicitate în condiţiile art.6 alin. (2) lit. f), precum şi alte înscrisuri care au valoare probatorie de înscrisuri în procesul penal.”
În esenţă, Curtea a constatat că dispoziţiile art.8 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.74/ 2013, cât priveşte sintagma „care au valoare probatorie de înscrisuri în procesul penal” – în ceea ce priveşte procesul-verbal şi actul de control încheiate potrivit art.8 alin. (3) din ordonanţă, precum şi în ceea ce priveşte „explicaţiile scrise solicitate în condiţiile art.6alin. (2) lit. f) ” din ordonanţă, nu se coroborează cu Codul de procedură penală şi nu îndeplinesc, astfel, exigenţele constituţionale referitoare la calitatea legii, contrar art. 1 alin. (5) din Constituţie. Totodată, în lipsa unui cadru legislativ clar şi coerent în materia mijloacelor de probă în domeniul fiscal, cu respectarea principiului unicităţii reglementării în materie, Curtea a constat că este încălcat şi dreptul la un proces echitabil, prevăzut de art.21 alin. (3) din Constituţie. În măsura în care o garanţie esenţială a sistemului de obţinere a probelor – obţinerea acestora prin mijloace de probă întocmite după începerea procesului penal – cuprinsă în Codul de procedură penală este încălcată chiar de legiuitor printr-o reglementare legală cu dispoziţii procedural penale, înseamnă că ea devine inaplicabilă în privinţa persoanelor implicate în raporturi de drept fiscal, care nu mai beneficiază de această garanţie procesual penală, ceea ce conduce la încălcarea principiului egalităţii în drepturi a acestor persoane în raport persoanele cărora le este aplicabil cadrul general în materia mijloacelor de probă. De asemenea, ca o consecinţă a încălcării principiului egalităţii în drepturi şi a dreptului la un proces echitabil, Curtea a reţinut şi afectarea prevederilor constituţionale ale art.24 alin. (1) şi ale art.124 alin.(2)
