Date fiind elementele de drept comunitar pe care le implică garantarea dreptului la liberă circulație, asociația ACCEPT a solicitat Curții Constituționale a României trimiterea unor întrebări preliminare de clarificare către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în analiza cazului Coman-Hamilton. CCR a decis amânarea deciziei referitoare la transmiterea acestor întrebări. Salutăm deciza CCR de a utiliza acest răgaz pentru analizarea în profunzime a excepției de neconstituțonalitate a prevederilor din Codul Civil care interzic recunoașterea căsătoriilor și parteneriatelor civile încheiate în afara țării, atât în lumina principiilor interne de drept, cât și din perspectiva dreptului comunitar. Clarificările solicitate de ACCEPT se referă la modul în care dreptul comunitar și prevederile constituționale din România pot fi interpretare în armonie de judecători, atunci când este pus la îndoială statutul de familie al persoanelor LGBT în momentul exercitării dreptului lor la liberă circulație.
„Trimiterea de întrebări preliminare la CJUE este un mecanism fundamental de cooperare între CJUE şi instanţele naţionale care garantează interpetarea si aplicarea uniformă a normelor de drept comunitar. Astfel, se contribuie la crearea unui spaţiu comun al drepturilor fundamentale pentru toţi cetăţenii UE,” a declarat Iustina Ionescu, avocata de drepturile omului care reprezintă familia Coman-Hamilton și Asociația ACCEPT.
Întrebările ridicate de Asociația ACCEPT se referă la modul în care judecătorii europeni definesc noțiunea de soți, în înțelegerea dreptului comunitar și a principiului libertății de circulație pe teritoriul UE, și dacă definiția acestui termen include și soții de același sex. De asemenea, dorim ca CJUE să clarifice dacă, din perspectivului dreptului Uniunii Europene, soții de același sex au drepturi egale în privința dreptului de ședere pe teritoriul României.
„Într-unul din cele mai grele momente ale vieții mele, când am devenit șomer, la Bruxelles, m-am uitat cu speranță către România. În 2012 autorităţile române mi-au spus că soțul meu, Clay, nu poate beneficia de reședință în România, ca membru de familie, având în vedere prevederile codului civil. Foarte multe sunt trecătoare în viaţă: serviciul, locuința, toate chestiunile materiale. Ce ne rămâne sunt relațiile umane pe care le stabilim. În țara mea, România, singura noastră speranță este ca justiția să găsească soluția prin care, în momentul în care trecem graniţa română, nu devenim străini unul pentru celălat,” a declarat Adrian Coman.
