Curtea Constituțională a României (CCR) a constatat joi că nedepunerea propunerii de prelungire a arestării preventive cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea duratei acestei măsuri atrage sancțiunea de decădere a procurorului de a depune cererea și nulitatea actului făcut peste termen.
„Curtea constată că nedepunerea propunerii de prelungire a arestării preventive cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea duratei arestării preventive atrage incidența normelor procesual penale ale art. 268 alin.(1) din Codul de procedură penală, sancțiunea fiind decăderea procurorului din exercițiul dreptului de a depune propunerea de prelungire a duratei arestului preventiv și nulitatea actului făcut peste termen”, se arată într-un comunicat al CCR transmis joi.
CCR a luat, joi, în dezbatere excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.235 alin.(1) din Codul de procedură penală, dispoziții care au următorul conținut: ”Propunerea de prelungire a arestării preventive împreună cu dosarul cauzei se depun la judecătorul de drepturi și libertăți cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea duratei arestării preventive”.
„În urma deliberărilor, cu unanimitate de voturi, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.235 alin.(1) din Codul de procedură penală sunt constituționale în măsura în care nerespectarea termenului ‘cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea duratei arestării preventive’ atrage incidența art.268 alin.(1) din Codul de procedură penală. Curtea reține că nerespectarea termenului de depunere a propunerii de prelungire a arestării preventive la judecătorul de drepturi și libertăți ‘cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea duratei arestării preventive’ este de natură să cauzeze o vătămare procesuală, concretizată în încălcarea dreptului fundamental la apărare al inculpatului arestat, consacrat de art.24 din Constituție și de art.6 par.3 lit.b) din Convenția pentru apărarea drepturilor și a libertăților fundamentale, pe de o parte, și încalcă dispozițiile constituționale ale art.124 privind înfăptuirea justiției, pe de altă parte”, se mai spune în comunicat.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și instanței care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Tribunalului Suceava — Secția penală.
Argumentațiile reținute în motivarea soluției pronunțate de plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
