Conturile UE aferente exercițiului financiar 2020 oferă „o imagine corectă și fidelă” și veniturile au fost considerate lipsite de eroare, însă plățile continuă să fie afectate de prea multe erori. Aceasta este concluzia Raportului anual referitor la exercițiul financiar 2020 publicat astăzi de Curtea de Conturi Europeană. Curtea a emis o opinie contrară cu privire la cheltuieli pentru al doilea an consecutiv. De asemenea, ea a identificat riscuri și provocări legate de execuția și de buna gestiune financiară a fondurilor UE puse la dispoziție ca răspuns la criza provocată de coronavirus.
Curtea a constatat că nivelul general al neregulilor în ceea ce privește cheltuielile UE a rămas stabil, și anume la 2,7 % în 2020 (2019: 2,7 %). În 2020, peste jumătate din cheltuielile auditate (59 %) au fost considerate cheltuieli cu risc ridicat, în creștere față de 2019 (53 %) și față de anii anteriori. Normele și criteriile de eligibilitate care reglementează acest tip de cheltuieli sunt adesea complexe, ceea ce crește probabilitatea producerii de erori. Cheltuielile cu risc ridicat continuă să fie afectate de un nivel semnificativ de eroare, estimat la 4,0 % (2019: 4,9 %). La fel ca anul trecut, auditorii au concluzionat, prin urmare, că nivelul de eroare din cadrul acestui tip substanțial de cheltuieli este generalizat și au emis o opinie contrară cu privire la cheltuielile UE aferente exercițiului 2020.
În 2020 au fost raportate șase cazuri de suspiciuni de fraudă care au fost identificate în cursul activității de audit a Curții – mai puține decât în 2019, când au fost raportate nouă cazuri. Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a deschis anchete pentru toate aceste cazuri.
„Având în vedere provocările majore cărora va trebui să le facem față în viitor, trebuie să rămânem cu atât mai vigilenți cu privire la soliditatea financiară a UE”, a declarat domnul Klaus-Heiner Lehne, președintele Curții de Conturi Europene. „În următorii șapte ani, UE va cheltui mult mai mult decât în perioada de programare anterioară. Cele 27 de state membre au convenit asupra unui program de redresare după pandemia de COVID-19, care va fi finanțat prin emiterea de datorie publică. Această decizie marchează o schimbare majoră în finanțele UE și antrenează o nevoie evidentă de controale eficace pentru a se verifica cum sunt cheltuiți banii UE și dacă sunt obținute rezultatele preconizate.”
Răspunsul UE la pandemia de COVID-19 va avea un impact foarte puternic asupra finanțelor UE: pentru perioada financiară 2021‑2027, alocarea combinată de fonduri din instrumentul Next Generation EU (NGEU) și din cadrul financiar multianual (CFM) se va cifra la 1 824 de miliarde de euro, aproape dublul cheltuielilor din perioada precedentă a CFM. În acest context, auditorii atrag atenția asupra riscului de demarare tardivă a execuției fondurilor cu gestiune partajată în perioada financiară 2021‑2027. Execuția fondurilor din perioada financiară 2014‑2020 a fost și ea afectată de o demarare tardivă.
Curtea subliniază că rata de absorbție de către statele membre a fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI) a continuat să fie mai mică decât se prevăzuse. Până la sfârșitul anului 2020, ultimul din actualul cadru bugetar pe șapte ani, fusese plătită doar 55 % din finanțarea UE aprobată pentru perioada 2014‑2020. Din această cauză, nivelul angajamentelor restante a crescut, ajungând la 303,2 miliarde de euro până la sfârșitul exercițiului 2020 (sumă echivalentă cu aproape două bugete anuale). Curtea observă că există diferențe considerabile de la un stat membru la altul sub acest aspect. În timp ce Finlanda, de exemplu, absorbise 79 % din alocarea sa totală până la sfârșitul exercițiului 2020, cele trei state membre în care rata de absorbție a fost cea mai scăzută (Italia, Croația și Spania) utilizaseră doar aproximativ 45 % din sumele lor angajate.
La 1 februarie 2020, Regatul Unit a încetat să mai fie stat membru al UE. Curtea remarcă că, la 31 decembrie 2020, conturile UE prezentau o creanță netă de 47,5 miliarde de euro datorată de Regatul Unit, în temeiul obligațiilor reciproce definite în acordul de retragere.
În 2020, cheltuielile UE s-au ridicat la 173,3 miliarde de euro, reprezentând 1,1 % din venitul național brut combinat al statelor membre ale UE plus Regatul Unit. Cea mai mare parte a fondurilor (34,9 %) corespundea rubricii Resurse naturale. Cheltuielile aferente rubricii Coeziune au reprezentat 34,3 %, în timp ce ponderea corespunzătoare cheltuielilor rubricii Competitivitate a fost de 13,9 %. Aproximativ două treimi din buget sunt cheltuite prin așa-numitul mecanism de „gestiune partajată”, în cadrul căruia statele membre distribuie fondurile, selectează proiecte și gestionează cheltuielile UE.
În fiecare an, Curtea auditează veniturile și cheltuielile UE, examinând fiabilitatea conturilor anuale și dacă operațiunile de venituri și de cheltuieli sunt realizate cu respectarea normelor aplicabile, atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre.
Conturile UE sunt elaborate aplicând norme contabile bazate pe standardele internaționale de contabilitate pentru sectorul public și prezintă situația financiară a Uniunii de la sfârșitul exercițiului financiar anterior, precum și performanța financiară din cursul exercițiului respectiv. Situația financiară a UE include activele și pasivele entităților sale consolidate la încheierea exercițiului, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.
O opinie „favorabilă” înseamnă că cifrele prezintă o imagine corectă și fidelă și că sunt respectate normele privind raportarea financiară. O opinie „cu rezerve” înseamnă că auditorii nu sunt în măsură să exprime o opinie favorabilă, însă problemele identificate nu au un caracter generalizat. O opinie „contrară” indică existența unor probleme generalizate.
Pentru a putea formula această opinie de audit, auditorii Curții efectuează teste pe eșantioane de operațiuni, cu scopul de a obține estimări calculate statistic cu privire la măsura în care veniturile și diferitele domenii de cheltuieli sunt afectate de eroare. Auditorii măsoară nivelul de eroare estimat în raport cu un prag de 2 %, acesta fiind rata dincolo de care veniturile sau cheltuielile neconforme sunt considerate a fi de o importanță semnificativă. Nivelul de eroare estimat nu înseamnă că este vorba de fraudă, ineficiență sau risipă, ci reprezintă o estimare a sumelor de bani care nu au fost utilizate în deplină conformitate cu normele UE și cu normele naționale.
Curtea de Conturi Europeană este auditorul extern independent al Uniunii Europene. Rapoartele și avizele sale reprezintă o verigă esențială a lanțului de asigurare a răspunderii pentru gestiunea finanțelor UE, ele fiind utilizate pentru a garanta faptul că cei responsabili de implementarea politicilor și a programelor UE – Comisia, alte instituții și organe ale UE și administrațiile din statele membre – dau seamă pentru actul de gestiune. Curtea avertizează cu privire la riscurile existente, oferă asigurare, semnalează existența atât a deficiențelor, cât și a bunelor practici și formulează recomandări adresate factorilor de decizie și organelor legislative cu privire la modul în care se poate îmbunătăți gestionarea politicilor și a programelor Uniunii.
Raportul anual referitor la execuția bugetului UE, raportul anual referitor la fondurile europene de dezvoltare și documentul de sinteză intitulat „2020: Auditul bugetului UE – pe scurt” sunt disponibile la adresa eca.europa.eu.
