De ani buni, bugetele de achizitii ale Ministerului Administratiei si Internelor sunt cheltuite de aceeasi persoana. Odata cu aparitia Ordonantei de Urgenta 60/2001, chestorul Nicolae Berechet era numit in functia de secretar de stat pentru logistica la MAI. El a fost numit in aceasta functie dupa ce patru ani fusese sef al Inspectoratului General al Politiei. Pentru multi a fost ciudat faptul ca un chestor promovat de CDR era numit intr-o functie politica de PSD.
Afacerile care s-au desfasurat la MAI in perioada mandatului lui Nicolae Berechet ar putea fi insa o explicatie a alegerii pe care a facut-o guvernul Nastase. In perioada 2001-2005, milioane de euro s-au scurs din bugetul MAI datorita unor afaceri dubioase. Unele firme au castigat in mod obsesiv licitatii organizate preferential, iar chestorul Berechet a devenit unul dintre cei mai influenti oameni din minister. De la achizitiile de masini pana la constructii, peste tot se gasesc nereguli in modul de achizitionare a anumitor bunuri, servicii sau lucrari.
De departe, cele mai controversate contracte incheiate de Nicolae Berechet au fost cele legate de automobilele ministerului si constructiile. Seful achizitiilor publice al Ministerului Administratiei si Internelor a cumparat ce a vrut si de multe ori a incalcat legea.
Arcom – constructorul preferat al Internelor
Afacerile legate de construirea sau reabilitarea diferitelor locatii ale MAI au fost in mod suspect realizate de minister sau structurile subordonate cu firma Arcom. La cateva luni de la venirea lui Nicolae Berechet in functia de secretar de stat pentru logistica, se inregistreaza si primul contract pe care o structura MAI il incheie cu firma sus-numita.
Oficiul National pentru Refugiati a semnat pe 5 decembrie 2001 o intelegere comerciala prin care se obliga sa plateasca 6,6 miliarde de lei pentru niste lucrari. In al doilea an al -guvernarii- Berechet peste finantele MAI, potul era marit. Pe data de 08.07.2002, Inspectoratul General al Politiei semna un contract de peste un milion de euro pentru reparatiile capitale pe care Arcom se obliga sa le realizeze. In 2003 a fost un an fara plati pentru Arcom, deoarece firma avea unele probleme in executarea lucrarilor de la IGPR, dar paguba a fost recuperata in 2004.
In ultimul an, cand Nicolae Berechet a gestionat logistica MAI, institutia si structurile sale subordonate au platit 160 miliarde de lei catre Arcom, aproximativ 15% din cifra de afaceri a societatii respective. Numai in luna octombrie a anului 2004, contracte in valoare de 120 miliarde de lei au fost transmise spre Arcom.
Pentru refacerea unui imobil de pe soseaua Bucuresti – Ploiesti, km 8,5-10, s-au platit un milion de euro. La randul lor, subordonatii lui Berechet de la Oficiul National pentru Refugiati a trimis 10 miliarde de lei spre Arcom. Daca in acest caz s-a organizat o licitatie, cateva zile mai tarziu, cand s-a semnat un contract de 23 miliarde de lei, s-a optat pentru negociere cu o singura sursa. Acest din urma contract se referea la niste lucrari de la IGPR si s-a preferat Arcom, desi managerii politiei nu erau multumiti de lucrarile realizate partial doar de constructorul respectiv in baza intelegerii semnate in 2002. Tot in octombrie 2004, MAI semna cu Arcom si un contract de aproape 100 miliarde de lei pentru construirea unui bloc de locuinte in Bucuresti, pe strada Mircea Voda.
Licitatie cu doi ofertanti si trei castigatori
Pe 13 august 2004, Ministerul Administratiei si Internelor semna trei contracte in valoare totala de 8 milioane de euro. Cele trei intelegeri comerciale erau semnate cu firmele Porsche Romania, DaimlerChrysler AG Germania si DaimlerChrysler Corporation USA. La licitatie participasera numai firmele Porsche Romania, DaimlerChrysler AG Germania, Telerob GmbH si Ford Werke. Ultimele doua au fost eliminate. Desi ar fi trebuit sa semneze cotracte numai cu primele doua companii, managerii MAI de la acea vreme au decis sa parafeze intelegeri si cu o a treia firma care nu participase la licitatie, DaimlerChrysler Corporation USA, si astfel 1,13 milioane de euro au plecat peste Ocean. O alta controversa legata de aceasta afacere are de-a face cu faptul ca o buna parte din masinile cumparate erau destinate atasatilor militari ai Romaniei. Cu toate acestea, multi dintre ofiterii trimisi in astfel de functii se plang ca trebuie sa foloseasca autoturisme vechi si proaste. Tot la capitolul masini se incadreaza si contractul de 539 miliarde de lei incheiat de IGPR cu Ager Leasing in 2004. Afacerea se facea la numai cateva luni dupa ce seful Garzii Financiare il dadea exemplu pe patronul Ager Leasing pentru returnari ilegale de TVA.
Mobila de 9 miliarde de lei
Elocvente pentru felul in care in timp ce Berechet era sef la logistica se faceau achizitii sunt si contractele cu Silvarom. Din noiembrie 2002 pana in noiembrie 2004 Internele si structurile subordonate au semnat sapte contracte cu aceasta companie, cumparand marfa de 9 miliarde de lei.
Selectie, dar aceleasi oferte
Cel mai bine putem sa ne dam seama despre stilul de afaceri al oamenilor lui Berechet analizand contractele pentru inchirierea unor masini in perioada alegerilor locale si a celor generale din 2004. Ambele au fost semnate fara licitatie. S-a aplicat procedura selectiei de oferte, fiind selectate doua firme necunoscute. Adval Capital Management SRL a semnat un contract de aproape 800 milioane de lei in aprilile 2004 prin directorul general adjunct Anghel Laurentiu. Zece luni mai tarziu, acelasi Anghel Laurentiu semna un contract de 550 milioane de lei, de aceasta data din partea firmei Royal Trading Service. Ambele contracte se refereau la inchirierea a trei masini. Cu 1,35 miliarde de lei, MAI ar fi putut cumpara cinci autoturisme noi.
