Pentru ca firma băiatului fostului director al ALPAB să poată concesiona o bucată de pământ în Parcul Herăstrău, Chiliman a ridicat în fals o baracă la rang de monument istoric.
"Printre avantajele de a sta în Sectorul 1 se numără și faptul că aici încercăm să dezvoltăm o administrație locală care iese din tipare, din caracteristicile ei uzuale. (…) O bună parte dintre acțiunile noastre de la Sectorul 1 au avut scop educativ, informativ, participativ, cum ar fi (…) încurajarea dezvoltării spațiilor verzi", declară liberalul Andrei Chiliman, primarul sectorului 1, pe blogul său. Într-adevăr, judecând după acțiunile lui Andrei Chiliman, trebuie să-i dăm dreptate acestuia: administrația locală a sectorului 1 iese din tipare, într-un mod unic, atunci când la mijloc există interese. Altfel, nu se explică cum a putut decide, cu de la sine putere, primarul sectorului 1, în iunie 2006, să-și aroge ilegal atribuții de ministru al culturii și, printr-o jonglerie în acte publice, să ridice o baracă metalică din Parcul Herăstrău la rangul de monument istoric, numai pentru ca o companie păstorită de băiatul fostului director al Administrației Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB) să poată concesiona, fără bătăi de cap și fără licitație publică, o bucată de teren într-una dintre cele mai râvnite zone imobiliare din Capitală.
Povestea prin care primarul Chiliman a ridicat o baracă metalică la rang de monument istoric are o istorie mai lungă. Ea începe practic în anul 1999, atunci când în timpul mandatului fostului director al ALPAB, Silviu Popa, unul dintre fiii acestuia, Cornel – Bogdan, a intrat în afaceri cu instituția tatălui. Concret, la acea vreme, compania juniorului Popa, SC BAC & P.S. IMPEX SRL, a încheiat cu ALPAB un contract de închiriere (nr. 133/13.04.1999) al cărui obiect era "procurarea folosinței pentru o baracă metalică în suprafață de 50 de metri, situată în Parcul Herăstrău. Rezultatul: imediat, Popa jr. a amenajat în respectiva locație o terasă. Culmea, deși domeniul alimentației publice este profitabil, mai ales într-o locație pe care o presupune Parcul Herăstrău, sereleul în care era implicat Popa jr. a înregistrat mari pierderi nete de-a lungul activității sale: 1021,5 RON (1999), 1928,5 RON (2001), 9.628,3 RON (2002), 9.522,7 RON (2003), 29.003,800 RON (2004). Probabil din acest motiv, în septembrie 2004, firmulița în care era implicat juniorul șefului ALPAB a cesionat contractul de închiriere al barăcii metalice, proprietate ALPAB, către o altă companie pe care o administra, S.C. BONIPOPA SRL. Companie care, culmea, înregistra și ea pierderi nete imense: 2950,1 RON (2002), 7628,4 RON (2004), 24.533 RON (2005), 43.801 RON (2006).
În mod surprinzător, deși SC Bonipopa SRL nu înregistra profit, a ținut cu dinții de baraca metalică din Herăstrău, dobândită în baza contractului de închiriere 133/13.04.1999. Dovadă stă faptul că, deși acesta a fost încheiat pe o perioadă inițială de numai un an, contractul a dăinuit peste ani, grație unor acte anexe, încheiate ulterior.
Care ar fi explicația de a deține în închiriere o locație care nu îți aduce profit? Răspunsul la această întrebare e simplu: te bazezi pe faptul că, la un moment dat, spațiul comercial respectiv va fi scos la vânzare și, beneficiind de dreptul de preempțiune, îl vei putea achiziționa prin negociere directă, nu prin licitație. Ocazie cu care poți achiziționa sau concesiona și terenul pe care aceasta este situat. O afacere extraordinară, având în vedere că în cazul de față vorbim de Parcul Herăstrău – o zonă cu o imensă valoare imobiliară.
Primar liberal cu atribuții de ministru al Culturii
Culmea, pentru Bonipopa SRL, ocazia de a achiziționa baraca metalică, închiriată de la ALPAB, a venit în 2006, grație liberalului Andrei Chiliman. Atunci, acesta profitând că sectorul 1 administra în favoarea Consiliului general al Municipiului București, respectiva proprietate a statului român a emis o Dispoziție de Primar – în baza Legii administrației publice locale și a Legii 550/2002 privind vânzarea spațiilor comerciale, proprietate privată a statului, și a celor de prestări de servicii, aflate în administrarea consiliilor județene sau a consiliilor locale – care a făcut posibilă parafarea unui contract de vânzare-cumpărare controversat, semnat între Primăria Sectorului 1 – în calitate de vânzător și Bonipopa SRL – în calitate de cumpărător al locației din Parcul Herăstrău.
Conform contractului respectiv, autentificat sub nr. 871, în data de 15 iunie 2006, de către notarul public Ștefania – Steluța Zorilă și semnat personal de către primarul sectorului 1, Andrei Chiliman, acesta din urmă a vândut către Bonipopa SRL locația închiriată de respectiva companie în baza contractului nr. 133/13.04.1999 pentru suma de 27.225 RON + TVA.
Însă nu prețul frapează în acest caz, ci faptul că, deși contractul de închiriere 133/199 preciza clar că locația închiriată de Bonipopa SRL era o baracă metalică, ce putea fi oricând ridicată din Parcul Herăstrău, Chiliman a decis să stipuleze în contractul de vânzare-cumpărare că avem de-a face cu un imobil declarat … monument istoric.
"Spațiul comercial situat în București, șos. Dimitrievici Kiseleff, nr. 32, sector 1, (…) se află în posesia cumpărătorului (n.r. – Bonipopa SRL), conform contractului de închiriere nr. 133 din 13.04.199 și a Procesului verbal din data de 10.05.1999 (anexă la contractul de închiriere mai sus menționat), a actului adițional nr. 4325 din 02.06.2000 la contractul 133/1999, (…) a contractului de Cesiune nr. 10/29.09.2004 (…) se află pe lista monumentelor istorice la poziția 3, pct. E, și poate fi înstrăinat, conform Anexei 1 la Avizul nr. 42/S.C./21.03.2005 al Serviciului Monumente Istorice a Ministerului Culturii și Cultelor" – se precizează în contractul de vânzare- cumpărare semnat de Andrei Chiliman.
Studiind precizările din contractul semnat de Chiliman ("spațiul comercial situat în București, șoș Dimitrievici Kiseleff nr. 32, sector 1, (…) se află pe lista monumentelor istorice") cu cele din contractul de închiriere nr. 133/1999 ("baracă metalică""), am avut o serie de ezitări, nevenindu-ne să credem că o baracă de metal, care poate oricând să dispară din Parcul Herăstrău, poate fi clasată la un moment dat, la rang de monument istoric. Drept pentru care ne-am adresat Ministerului Culturii și Cultelor, unica instituție care poate decide clasarea unei locații la rang de monument istoric. Numai că, răspunsul oferit de reprezentanții MCC a fost unul care demonstrează existența unui fals.
Ministerul Culturii: "Pe șoșeaua Kiseleff nr. 32, nu există niciun monument istoric"
"Ce fel de monument istoric există pe Șoseaua P.D. Kiseleff, la nr. 32?" – i-am întrebat pe oficialii MCC, în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informațile de interes public. Răspunsul a fost șocant: "LA ADRESA PE CARE O MENȚIONAȚI NU EXISTĂ NICIUN MONUMENT ISTORIC".
"Conform Anexei la Ordinul 2314/2004 al ministrului culturii și cultelor, privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată, și a listei monumentelor istorice dispărute, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 646 bis/ 16 iulie 2004, vol. I, precum și Ordinului pentru aprobarea Listei monumentelor istorice 2004 – modificări și completări – și a Listei monumentelor istorice – monumente dispărute – modificări și completări, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 996 bis/ 10 noiembrie 2005, partea I, LA ADRESA PE CARE O MENȚIONAȚI NU EXISTĂ NICIUN MONUMENT ISTORIC. Documentația indicată mai sus o puteți consulta pe site-ul MCC", se precizează în răspunsul oficial oferit de MCC. Și atunci, de unde și până unde a precizat edilul liberal al sectorului 1 în contractul de vânzare – cumpărare încheiat cu Bonipopa SRL că spațiului comercial "situat în București, șoș Dimitrievici Kiseleff, nr. 32, sector 1, (…) se află pe lista monumentelor istorice la poziția 3, pct. E" și "poate fi înstrăinat conform Anexei 1 la Avizul nr. 42/S.C./21.03.2005 al Serviciului Monumente Istorice a Ministerului Culturii și Cultelor?". Răspunsul a fost oferit tot de către MCC: "În legătură cu Avizul nr. 42/S.C./21.03.2003 al Serviciului Monumente istorice și arheologie din cadrul MCC, aviz la care faceți referire în solicitarea dvs, precizăm că la poziția pe care o indicați – respectiv poziția 3, pct E – figurează Parcul Herăstrău, nicidecum Șoseaua Kiseleff, nr. 32".
Urmare a acestei precizări, am înțeles că, profitând de faptul că Parcul Herăstrău e declarat monument istoric, Chiliman a decis să claseze cu de la sine putere și baraca metalică închiriată și ulterior vândută către Bonipopa SRL la categoria monument istoric. De ce a făcut asta? Pentru că un monument istoric nu poate dispărea peste noapte de pe domeniul public, asemenea unei contrucții metalice închiriate. Mai mult, odată ce o persoană juridică cumpără un monument istoric, aceasta poate achiziționa sau concesiona automat, prin negociere directă, terenul pe care se află locația intrată în proprietatea sa.
Reclamă la "Coca – Cola, Terasă, Pizzerie și Bar", în loc de siglă cu "Monument istoric"
Legislația privind protejarea monumentelor istorice impune instituirea unei zone de protecție în cazul fiecărui monument istoric (legislația spune că dacă nu e instituită o zonă de protecție a fiecărui monument istoric potrivit se consideră zonă de protecție suprafața delimitată cu o rază de 100 metri în localități urbane, măsurată de la limita exterioară, de-jur-împrejurul monumentului istoric.). Acest lucru trebuie verificat de către primar – reprezentant al statului, care conform art. 48. din Legea 259/2006 pentru modificarea și completarea Legii 422/2001 are ca atribuții specifice verificarea existenței "tuturor avizelor de specialitate în domeniul monumentelor istorice (…) și îndeplinirea dispozițiilor cuprinse în Obligația privind folosința monumentului istoric". În cazul Chiliman – Bonipopa, nici vorbă de așa ceva. Ca atare, imediat după ce a cumpărat baraca metalică ridicată la rang de monument istoric de către primarul sectorului 1, Bonipopa SRL s-a extins ilegal pe o suprafață de 400 de metri pătrați cu o construcție neautorizată (n.r. – demolată zilele trecute) care a distrus spațiul verde din Parcul Herăstrău, construcție pe care însă primarul Chiliman nu a văzut-o…
O altă dovadă că ceva miroase, rezidă din art. 7, alin. 2 din Legea 422/2001, care spune că procedura prin care se conferă regim de monument istoric unui loc se face prin ordin al ministrului culturii și cultelor, la propunerea Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, nicidecum prin intermediul vreunui contract comercial semnat de un primar, conform procedurii de clasare prevăzute de prezenta lege.
Nu în ultimul rând, o dovadă de netăgăduit că la mijloc a fost vorba de un fals este chiar contractul contractul de vânzare-cumpărare parafat de Andrei Chiliman cu Bonipopa SRL, document care stipulează, în conformitate cu Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, că societatea cumpărătoare avea mai multe obligații. Una dintre acestea este prevăzută la art. 38, alin. 1, litera k și prevede că Bonipopa SRL trebuia să monteze pe locația cumpărată "însemnul și sigla ÇMonument istoricÈ". În cazul de față însă, pe locația cumpărată de Bonipopa SRL, tronează din 2006 doar o reclamă comercială pe care scrie cu majuscule de culoare albă, pe un fond roșu: "Coca – Cola – Terasa Valahia, Pizzerie, Bar". Ăsta da monument istoric…
