Aproximativ 300 de -iubitori de animale- s-au adunat, ieri, in fata Primariei Capitalei, la strigarea fundatiilor -Brigitte Bardot- si -Vier Pfoten-, in semn de protest fata de campania de euthanasiere a cainilor fara stapan. Urlete, pancarte pro-maidaneze, acuzatii tendentioase, apeluri disperate, circ in toata regula. Ca un element de noutate, au inceput sa apara si puncte volante, unde se strang semnaturi de adeziune pentru stoparea actiunii initiate de municipalitate. Mitingul nu l-a speriat prea tare pe Basecu, dovava stand faptul ca actiunea a avut avizul Municipalitatii. Traian Basecu a declarat ca este hotarat sa continue campania de euthanasiere a maidanezilor. -Vom continua pana in momentul in care cainii vagabonzi nu vor mai reprezenta un pericol pentru locuitorii Bucurestiului-, a declarat Basescu intr-un interviu preluat de AFP. -Daca nu actionam acum, in trei sau patru ani ne vom trezi cu 300.000-400.000 de caini vagabonzi. In cinci ani, numarul lor a crescut de la 100.000 la 200.000-. -Ceea ce este cu adevarat dramatic este situatia copiilor si a batranilor, care sunt tintele privilegiate ale cainilor-, a subliniaza Basescu. Aproximativ 6.000 de bucuresteni au fost muscati de cainii vagabonzi de la inceputul acestui an, in timp ce anul trecut numarul persoanelor tratate pentru muscaturi, s-a ridicat la 22.000. Primarul este ingrijorat, pe de alta parte, de riscul de turbare, in Bucuresti, mai ales ca in judetul Prahova a fost depistat un focar de turbare, la numai 60 de kilometri de Capitala. (M.T.)
Peste 88% dintre bucuresteni sunt pentru euthanasierea maidanezilor
Cotidianul nostru a lansat, ieri, pe pagina de Internet, intrebarea: -Sunteti de acord cu euthanasierea cainilor fara stapan?- Nu mica ne-a fost surpriza cand am constatat ca peste 88,4% dintre bucuresteni sunt pentru euthanasierea maidanezilor. La aceeasi intrebare au raspuns negativ numai 11,5% dintre locuitorii Capitalei. Aceste procente spun foarte multe. Primarul general Traian Basescu este in asentimentul celor care l-au votat. Municipalitatea a gasit o solutie practica la o problema care parea fara iesire. Daca acesta solutie nu s-ar fi politizat excesiv, sub paravanul protestelor asociatiilor pentru protectia animalelor, poate ca astazi problema era partial rezolvata.
Maidanezii din Cluj, hraniti cu sunca si muschi file
Culmea ipocriziei. Cainii comunitari prinsi de angajatii Regiei Autonome a Domeniului Public (RADP) Cluj si gazduiti in statia de ecarisaj a municipiului sunt hraniti cu sunca, muschi file, pizza si sana, toate cumparate de la magazinul alimentar aflat in proprietatea Regiei, spune primarul Gheorghe Funar. El a cerut declansarea unei anchete cu privire la activitatea centrului de intretinere si tratare a cainilor vagabonzi si la modul de cheltuire a sumelor alocate acestuia de la bugetul local. Potrivit afirmatiilor primarului si notelor de predare-restituire semnate de reprezentantii RADP, salariatii centrului de ecarisaj au achizitionat, in data de 10 ianuarie 2000, 1,2 kilograme de salam cu sunca, aproximativ un kilogram de sunca, 0,7 kilograme de muschi file. De asemenea, in data de 25 ianuarie 2000, au fost achizitionate, de acelasi centru de ecarisaj, 45 de portii de pizza, 11 pachete de branza de vaci, 17 pachete de alune si 39 de cutii cu smantana. Mai mult, in data de 22 februarie a aceluiasi an, centrul de ecarisaj a cumparat 15 paini, trei litri de lapte, opt cutii cu iaurt dietetic, doua cutii cu sana si 12 pachete de unt. -Produsele sunt folosite ca supliment pentru animalele cu regim special sau ca momeala pentru prinderea cainilor vagabonzi-, a declarat Ramona Varodi, seful Centrului de intretinere si tratare a cainilor. (D.V.)
Regulament pentru prinderea cainilor
Pentru a scapa de protestele asociatiilor pentru protectia animalelor, Serviciul edilitare al Primariei Botosani a conceput un regulament special privind activitatile de gestionare, prindere si punere sub control a patrupedelor. Potrivit acestui program, cainii vor fi impartiti in trei categorii: cu stapan, vagabonzi si cu afectiuni cronice incurabile. Din acesta ultima categorie fac parte cainii care urmeaza sa fie euthanasiati. Activitatea de prindere a cainilor si punerea sub control se vor desfasura prin patrulare in locurile populate de aceste animale. Asociatiile de locatari si proprietari vor trebui sa contribuie la prinderea cainilor si sa sprijine echipele de la ecarisaj. Prinderea va avea loc cu precadere noaptea, formatiile municipalitatii urmand sa fie sprijinite de politie si gardieni pentru ca actiunea lor sa nu fie tulburata de localnici curiosi. Dupa identificare, cainii vor fi capturati cu grija, pentru a nu li se provoca suferinte ori leziuni corporale. Odata capturati, patrupezii vor fi transportati la centrul de cazare din apropierea gropii de gunoi, loc in care sunt disponibile 15 boxe. Cainii nu vor fi preluati oricum, ci in baza unor procese-verbale de predare-primire incheiate intre echipajul care a efectuat capturarea si cel care se ocupa de ingrijire. Apoi, medicii veterinari vor efectua trierea animalelor in functie de starea de sanatate, dimensiuni, sex si rasa. Cainii vor primi un cod si un numar de ordine care vor fi consemnate intr-un registru de evidenta. Dupa cazare, boxele vor fi pazite non-stop, inclusiv de sarbatorile legale, iar cainii vor fi hraniti conform recomandarilor facute de specialistii veterinari. Mai departe, cainii capturati vor avea destine diferite. Cei cu stapani vor putea fi preluati de catre acestia in baza unei cereri si a achitarii unei taxe care include costurile cu intretinererea si tratamentele aplicate respectivului animal. Cainii fara stapan, nerevendicati dupa cinci zile si efectuarea tratamentelor mentionate, vor fi oferiti, gratuit, celor care sunt dispusi sa-i adopte. De o soarta tragica vor avea parte doar cainii batrani si cei bolnavi cronici. Acestia vor fi euthanasiati dupa normele recomandate de Societatea Mondiala de Protectie a Animalelor si inhumati intr-un cimitir special.
