Cu platforma SIUI mai mult moartă decât vie (vezi foto), biroul de presă al CNAS ne-a trimis o penibilă replică la articolul nostru în care criticam guvernul care, contrar deontologiei medicale îi condiționează pe doctori în a trata bolnavii pe criterii economice limitând superior numărul de medicamente cu şi fără contribuţie personală care pot fi prescrise unui asigurat cu boli cronice. În replica sa, pe care o puteți citi integral la finalul articolului, biroul de presă al CNAS își laudă șeful și o perie pe Pintea: „este întristător şi faptul că de dragul unui atac eminamente politic despre doi profesionişti binecunoscuţi din sănătatea publică (n.r. Vulcănescu și cu madam Pintea), ambii cu studii aprofundate de management sanitar şi cu numeroşi ani de activitate în domeniu, se insinuează că nu ar fi competenţi.” Greșit! Nu am insinuat, ci am afirmat! Ce competențe au cei doi dacă platforma SIUI este mai tot timpul nefuncțională, aducând pe culmile disperării medicii și pacienții? Și cum poate un medic să verifice dacă pentru pacientul pe care îl are în față s-a atins limita de 3, unul, două sau șapte medicamente prescrise dacă SIUI nu funcționează, competenților?
În aceeași replică, după ce eu sunt acuzat că nu m-am documentat, sunt lăudați profesioniștii din CNAS și MS care au redactat textul HG și chiar ni se spune că textul nu a fost cei care au semnat în condițiile în care sistemul sanitar românesc este sub orice critică. Nu are rost să mai insist cum mor pe capete românii din lipsă de medicamente, de vaccinuri, din infecții intraspitalicești, din lipsă de, și de, și de, toate din „competența” profesioniștilor din CNAS și MS conduse de somitățile Pintea și Vulcănescu .
Așa cum am scris și în articolul incriminat de „profesionistul” Vulcănescu, medicul specialist Octavian Iosef ne-a explicat unde este problema: „Dacă, în aceeași lună, un medic specialist cardiolog recomandă 6 medicamente, iar un medic pneumolog recomandă 2 medicamente, cumulativ 6+2=8 medicamente, care depășesc limita de 7 medicamente/lună. Ce se va întâmpla în această situație ? Medicii vor da cu zarul care dintre ei să renunțe la unul dintre medicamente ? Dar dacă în lipsa medicamentului nr.8 pacientul va suferi un prejudiciu sau chiar decesul ? Va răspunde penal CNAS ?”
Și pentru că nu m-am făcut bine înțeles, iar în replica transmisă, Vulcănescu susține că HG emisă „este menită să evite tocmai supraprescrierea de medicamente decontate din fondurile publice sub influenţa unor considerente de marketing, străine actului medical”. Revin cu explicații pentru suficientul Vulcănescu, chiar cu riscul să plictisesc cititorul asigurat și cu boli cronice:
Suprascrierea medicamentelor apare din următoarele motive:
-din lipsa dosarului medical al pacientului
-Sistem Informatic al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nefuncțional la momentul consultației, (vezi foto)
-din cauza pacientului (ori pacientul minte că nu a primit rețetă de la un alt medic/ minte că nu este internat în spital, ori pacientul nu poate preciza la momentul consultului medicația personală pe care o urmează…
Conform Ordinului ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2018 a Hotărârii Guvernului pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2018 – 2019, ANEXA 8 ART.3 (1), într-un timp mediu de 15 minute/pacient medicul trebuie să efectueze anamneza, examenul clinic al pacientului, să ancheteze pacientul (să pună pacientul să semneze hârtii care să acopere medicul în cazul în care pacientul minte), să verifice sublistele medicamentelor decontate de CNAS, să verifice protocoalele terapeutice afișate pe site-ul CNAS (dacă nu cumva a apărut peste noapte o modificare a unui protocol elaborat de CNAS și medicul nu știe în timp real, medicul plătește din buzunar), să scrie rețeta electronică.
Asta pentru că în tratatele de medicină nu există sublistele de medicamente A, B, C, D din HG-ul politrucilor, ci sunt indicate strict clasele de medicamente, eventual cu DCI-uri.
Așa că, practic, abia după ce a consultat un avocat care să-i explice clar toate posibilele portițe ale legislației CNAS, medicul poate elibera pacientului rețetă compensată/gratuită și eventual rețetă simplă (cu procent de compensare de 0%). Dar eliberarea rețetei simple trebuie realizată doar după ce medicul este sigur 1000% că a epuizat toate combinațiile/aranjamentele/ permutările din legislația CNAS care i-ar fi permis să elibereze doar rețete compensate/gratuite…În caz contrar, dacă pacientul depune o reclamație la CNAS, medicul poate fi sancționat deoarece a prescris unul sau mai multe medicamente pe rețetă simplă, dar nu a intuit o combinație din legislația CNAS care i-ar fi permis să elibereze toate medicamentele în regim compensat/gratuit…
Și ca să fie și mai clar, dacă SIUI-ul nu funcționează așa cun se poate vedea în capturile de ecran de astăzi, ce trebuie să facă medicul, să prescrie sau nu?
Vulcănescu ar trebui să lase aroganța asta de șmecher și să încerce să înțeleagă că medicii nu sunt prezumtivi infractori care suprascriu medicamente din motive de marketing așa cum susține el.
Iată replica CNAS, semnată curajos Biroul de presă:
„Deoarece în articolul publicat în data de 17 iunie a.c., sub titlul „Guvernul obligă doctorii să încalce deontologia medicală. Colegiul Medicilor este ca și inexistent”, au apărut o serie de erori grave, vă solicităm să publicaţi următorul drept la replică din partea CNAS, în spiritul echilibrului şi onestităţii care caracterizează activitatea jurnalistică:
„În articolul intitulat „Guvernul obligă doctorii să încalce deontologia medicală. Colegiul Medicilor este ca și inexistent”, publicat de curentul.info în data de 17 iunie a.c., se afirmă că în Hotărârea de Guvern nr.140/21 martie 2018 (pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2018 – 2019) ar exista prevederi care ar afecta independenţa profesională a medicilor. Respectiv, se incriminează faptul că sistemul de asigurări sociale de sănătate limitează cantitativ şi valoric numărul medicamentelor compensate de pe sublistele A, B şi D care pot fi prescrise persoanelor asigurate.
O primă observaţie ar fi că această reglementare nu a fost „pritocită” de actualul preşedinte al CNAS, de actualul ministru al sănătăţii şi cu atât mai puţin de primul-ministru. Prevederile Contractelor-cadru sunt redactate de profesionişti din CNAS, în colaborare cu cei din Ministerul Sănătăţii, sunt supuse dezbaterii publice, conform reglementărilor legale în vigoare, şi fac obiectul negocierilor şi consultărilor nu numai cu Colegiul Medicilor din România ci şi cu celelalte organizaţii profesionale reprezentative din domeniul sănătăţii. Mai mult, pentru Contractul-cadru din acest an procesul de negocieri şi consultări a fost deosebit de intens, tocmai pentru găsirea celor mai bune reglementări care să răspundă necesităţilor asiguraţilor şi profesioniştilor din domeniu. Este întristător şi faptul că de dragul unui atac eminamente politic despre doi profesionişti binecunoscuţi din sănătatea publică, ambii cu studii aprofundate de management sanitar şi cu numeroşi ani de activitate în domeniu, se insinuează că nu ar fi competenţi.
Dacă autorul articolului, ar fi excelat nu doar în exprimări plastice ci şi la capitolul „documentare”, ar fi aflat că reglementarea incriminată se regăseşte în fiecare Contract-cadru de aproape un deceniu încoace, şi este menită să evite tocmai supraprescrierea de medicamente decontate din fondurile publice sub influenţa unor considerente de marketing, străine actului medical.
În urmă cu 9 ani, actuala reglementare a înlocuit o altă reglementare, mai strictă, care preciza că pentru bolile cronice nu puteau fi prescrise mai mult de patru medicamente din sublista A şi trei medicamente din sublista B (sublista D încă nu fusese introdusă). De-a lungul timpului s-a flexibilizat şi numărul reţetelor ce pot fi emise lunar pentru aceste medicamente, renunţându-se la a se menţiona că pacientul asigurat nu poate beneficia lunar decât de o singură prescripţie pentru medicamente din fiecare sublistă. De asemenea, a fost crescut şi plafonul valoric maxim al acestor medicamente, precum şi cel al veniturilor pensionarilor care pot beneficia de compensare 90% pentru medicamentele din sublista B.
Atragem totodată atenţia asupra unui alt aspect important: aceste prevederi se referă doar la medicamentele prescrise pentru boli cronice. Menţionăm că pe de o parte medicii pot prescrie aceluiaşi pacient asigurat oricâte alte medicamente sunt necesare pentru bolile acute, fără vreo limitare cantitativă sau valorică, iar pe de altă parte că pentru bolile cronice pot fi prescrise aceluiaşi pacient asigurat şi medicamente de pe sublista C, fără limitări valorice. Astfel, un pacient cu o singură boală cronică poate ajunge să beneficieze lunar pentru acea boală de până la 14 medicamente, din care maximum 7 de pe sublistele A, B şi D, 3 de pe sublista C secţiunea C1 şi 4 de pe sublista C secţiunea C3. În cazul a două boli cronice, pacientul respectiv poate beneficia de până la 17 medicamente pentru acele boli, din care maximum 7 de pe sublistele A, B şi D, 6 de pe sublista C secţiunea C1 şi 4 de pe sublista C secţiunea C3. Pentru trei boli cronice, numărul maxim de medicamente compensate ce pot fi prescrise pentru acele boli ajunge la 20.
Aceste limitări ale numărului maxim de medicamente decontabile din fondurile publice nu îngrădesc practica medicală, deoarece medicul poate prescrie pacientului, dacă consideră necesar, şi oricare alte medicamente în afara celor decontate de sistemul asigurărilor sociale de sănătate.”
Cacofoniile și virgulele aplicate aiurea aparțin CNAS.
