Legea anti viol este o propunere USR de stabilire a limitei de vârstă cu privire la consimţământul dat în privinţa unui act sexual, în practică încadrând un act sexual cu un minor sub 14 ani la infracţiunea de viol, infracţiune ce este pedepsită cu închisoare şi pentru care nu există posibilitatea unei pedepse cu suspendare.
Stabilirea unei vârste pentru consimţământ este o bună practică la nivel internaţional şi în acelaşi timp, este o solicitare a societăţii civile, care a strâns peste 100.000 de semnături în acest sens.
Mai mult, România are deja două condamnări la CEDO pentru încălcarea obligaţiei sale de a proteja legal împotriva tratamentelor degradante şi de a urmări interesele superioare ale minorilor în aplicarea actelor de justiţie în condiţiile în care violuri asupra unor copii de 11 ani, respectiv 13 ani au fost încadrate la acte sexuale cu minori pe motiv că victimele nu au ţipat, nu au spus părinţilor, au fost îmbrăcate provocator sau i-au însoţit pe bărbaţi fără să realizeze ce va urma.
Comisia juridică din Senat, condusă de senatoarea PNL Iulia Scântei, a refuzat să dezbată şi să voteze acest proiect, şedinţa din luna februarie fiind închisă prematur fiindcă senatorii au părăsit comisia, grăbindu-se să plece în diferite deplasări interne şi internaţionale. Lipsa de cvorum cauzată de senatorii coaliţiei de guvernare demonstrează care sunt priorităţile reale pentru ei: delegaţiile.
În cele din urmă, proiectul de lege a fost adoptat tacit de Senat, ceea ce înseamnă că senatorii coaliţiei PSD-PNL au îngropat orice dezbateri pe acest subiect.
„În contextul în care România sunt peste 500 de pedofili, găsiţi vinovaţi prin hotărâri definitive, care îşi execută pedepsele în libertate şi alte mii care şi le-au ispăşit deja, tot fără a executa o zi de închisoare, senatorii coaliţiei de guvernare au pus pe primul loc delegaţiile, ignorând complet un proiect de lege care salvează copiii din mâinile violatorilor. Este o bătaie de joc la adresa tuturor copiilor abuzaţi şi o lipsă cruntă de profesionalism ca pe banii contribuabililor să părăseşti şedinţa comisiei din care faci parte, înainte de a discuta toate punctele de pe ordinea de zi.”, declară Monica Berescu, deputat USR şi co-iniţiator al legii.
Proiectul este acum pe circuitul legislativ al camerei Deputaţilor şi a primit aviz favorabil de la Comisia pentru Drepturile Omului, însă din păcate la momentul actual este îngropat la Comisia Juridică care avea termen de raport încă din 15 martie 2022.
„În acest moment, în România, 3 din 4 cazuri de acte sexuale cu victime copii sunt judecate în instanţele româneşti ca fapte consimţite iar din 2014 şi până în prima parte din 2020, au fost 18.549 de cazuri raportate de agresiuni sexuale asupra minorilor şi 10.622 de cazuri au fost încadrate ca act sexual cu un minor.
România este singura ţară din UE care nu a reglementat o vârstă clară a consimţământului, ceea ce permite violatorilor să afirme că actul sexual a fost cu acordul minorului şi în acest mod să scape de execuţia pedepsei cu închisoare.
Am depus acest proiect pentru le oferi copiilor dreptul la inocenţă şi pentru a îi proteja suplimentar de abuzurile adulţilor şi avem nevoie, în continuare, de presiune publică pentru a opri aceste atrocităţi”, completează Monica Berescu, deputat USR de Iaşi şi co-iniţiator al acestei legi.
La nivel de procedură parlamentară, această lege (PL-x nr. 66/ 2022) trebuia să ajungă pe ordinea de zi de la Comisia Juridică din Camera Deputaţilor, prezidată de Laura Vicol şi apoi la vot în plen.
Legea anti viol propune modificarea Articolului 218 din Codul Penal, ca acesta să incrimineze expres ca infracţiune de viol comiterea unui raport sau act sexual cu un minor care nu a împlinit vârsta de 14 ani, limita de vârstă minimă în statele din Uniunea Europeană.
Această modificare a legii este esenţială pentru că în ultimii 5 ani, un număr de 2.037 de dosare cu privire la infracţiunea de act sexual cu un minor au ajuns în instanţele româneşti, în aproximativ 50% dintre acestea victimele având vârsta sub 15 ani. În aceeaşi perioadă, au fost judecate 355 de dosare de viol în care victima avea sub 16 ani.
Reiese aşadar faptul că majoritatea actelor sexuale cu un minor sunt încadrate ca acte sexuale consimţite şi nu ca infracţiune de viol. Totodată, jurisprudenţa a arătat că dacă există urme ale constrângerii fizice, fapta este încadrată ca infracţiune de viol, iar dacă nu, ca act sexual cu minor.
În puţine cazuri se iau în considerare factori secundari, precum posibilitatea existenţei constrângerii psihice sau inabilitatea victimei de a înţelege în întregime consecinţele deciziilor sale.
