Născut la țară, Valer Dorneanu a reușit grație sistemului comunist de analiză a dosarelor, ca în 1967, la 23 de ani să absolve Dreptul și să devină procuror. Comunist înfocat, Dorneanu a urcat în ierarhie sub Ceaușescu și sub Iliescu până când la 70 de ani a dat lovitura vieți: în 2013 Dorneanu încasa o pensie lunară de 2.807 lei, pensie care în 2016 a ajuns la 12.153 de lei, adică să crească de 4,3 ori.
În anul 1981 Valer Dorneanu a scris chiar și o carte de propagandă comunistă în care pe lângă citate din Nicolae Ceaușescu, vajnicul apărător de azi al democrației își expune propriile păreri. Cartea se numește „Participarea sindicatelor la elaborarea și aplicarea legislației muncii“ și a fost scrisă „în sprijinul activității organizațiilor de partid, de masă, obștești și a consiliilor oamenilor muncii”. Dorneanu credea că „în lumina orientărilor și indicațiilor secretarului general al partidului, sub directa sa îndrumare, în țara noastră s-a dezvoltat un adevărat sistem de conducere democratică a țării de către popor, ale cărui organisme funcționează… ca un mecanism unitar, sub conducerea Partidului Comunist Român” și că „Sindicatele trebuie să asigure unirea conștientă a tuturor oamenilor muncii în activitatea de dezvoltare economico-socială a țării și, totodată, să acționeze pentru întărirea controlului organizat desfășurat de clasa muncitoare, de oamenii muncii asupra felului cum se aplică legile și hotărârile de stat și de partid asupra conducerii tuturor domeniilor de activitate”
Dorneanu considera că „Sindicatele sunt chemate să asigure îndeplinirea neabătută a rolului istoric al clasei muncitoare în conducerea societății, în asigurarea bunăstării materiale și spirituale a întregului popor”.
La bătrânețe, pe Dorneanu nu-l mai animă ideile democrației socialiste și nu-l deranjează să încaseze lunar pensia de 12.153 lei, 18.837 lei salariu de la CCR și 4.165 de la o universitate particulară adică un total de 35.155 lei lunar.
Citește și Ginerele președintelui Curții Constituționale a fost dat afară din Ministerul Afacerilor Interne
Acuzat că s-a deplasat în Rusia deși MAE i-a recomandat să nu meargă, Președintele CCR explică:
În completarea relatării publicate pe https://www.ccr.ro/Anul-2018, referitoare la participarea delegației Curții Constituționale a României la lucrările Conferinței internaționale cu tema ‘Constituția în epoca schimbării globale și obiectivele controlului de constituționalitate’, organizată de Curtea Constituțională a Federației Ruse, precum și la lucrările celui de-al VIII-lea Forum Juridic Internațional, în perioada 15-18 mai 2018, la Sankt-Petersburg, Președintele Curții Constituționale, dl. prof.univ.dr. Valer Dorneanu face următoarele precizări:
1. Hotărârea participării mele la acest eveniment a fost luată de Plenul CCR în data de 29 martie 2018. Participarea la acest eveniment cu caracter științific nu presupune adoptarea unor poziții oficiale sau luarea unor decizii, care să impună acordarea vreunui mandat special din partea Plenului.
2. La manifestarea organizată de Curtea Constituțională a Federației Ruse au participat reprezentanți a peste 40 de autorități de jurisdicție constituțională, dintre care au prezentat lucrări 11 președinți, 5 vice-președinți și 6 judecători constituționali. Așa cum s-a arătat în relatarea antereferită, la acest eveniment au participat reprezentanți din Europa, Africa, Asia și America de Sud, și nu doar din spațiul ex-sovietic. De asemenea, în acest cadru nu au avut loc întâlniri bilaterale, Conferința având caracter internațional, multilateral.
3. În legătură cu problema pretinsei încălcări a unui ‘embargou’ față de Federația Rusă, precizez că nu există, la nivel oficial, euro-atlantic, o interdicție de participare la manifestări științifice cu caracter profesional. Reamintesc, în acest sens, participarea reprezentanților din state europene precum Austria, Andorra, Bulgaria, Ungaria, Monaco, Croația, Finlanda, Slovenia, astfel cum rezultă din documentele Conferinței.
4. Cu privire la acordarea unui premiu în cadrul acestui eveniment, precizez că, în realitate, acest premiu este acordat de Forumul Juridic Internațional Sankt Petersburg pentru contribuții în domeniul Dreptului Privat, pe baza unui Ghid ce cuprinde procedura de nominalizare și sistemul de evaluare, criterii conform cărora o Comisie de experți selectează câștigătorul. Participanții de anul acesta provin de la cele mai renumite universități din lume, iar Comisia este formată din profesori universitari și specialiști în drept privat recunoscuți, așa cum se poate verifica pe site-ul https://spblegalforum.ru/en/2018_SPBILF_Award. Câștigătorul concursului
de lucrări științifice a fost, în acest an, dna Orsolya Toth (Universitatea Oxford) cu lucrarea ‘Lex Mercantoria in Theory and Practice’
5. În ceea ce privește recomandarea Ministerului Afacerilor Externe de a nu participa la evenimentul de la Sankt Petersburg, precizez că, într-adevăr, a fost primită o recomandare sub semnătura dlui Teodor Meleșcanu, ministrul afacerilor externe, prin care se aprecia ca reprezentarea CCR să nu fie la nivel de președinte, ci la nivel de judecător, deoarece la acest eveniment ar urma să participe reprezentanți ai ‘Republicii Osetiei de Sud’ și ai ‘Republicii Abhazia’. În plus, în acest document se face referire la anexarea ilegală a Peninsulei Crimeii și la acțiunile de destabilizare din estul Ucrainei. Primind această recomandare, l-am contactat telefonic pe dl. ministru, i-am explicat scopul participării mele la această manifestare internațională, faptul că în agenda mea nu vor exista întâlniri bilaterale și nici alte luări de poziții în dezacord cu recomandarea transmisă. Din această convorbire eu nu am înțeles că interlocutorul meu și-ar fi menținut recomandarea de a nu participa. Nu doresc să comentez afirmațiile dlui ministru (preluate în mass-media), pe care îl apreciez foarte mult pentru profesionalismul său și reputația de diplomat cu o îndelungată experiență, mai ales că aceste afirmații nu au fost făcute în prezența mea. Două întrebări îmi stăruie însă în minte: prima este aceea că, dacă există un gen de ‘embargou’ față de Federația Rusă, de ce s-a menționat în finalul recomandării MAE că se apreciază ca fiind oportună reprezentarea CCR la nivel de judecător (în mod logic, pretinsa interdicție ar fi trebuit să vizeze participarea oricărui reprezentant al Curții). A doua întrebare vizează o situație din 2015, când Plenul CCR a solicitat MAE o opinie cu privire la o propunere de excludere a Curții Constituționale a Federației Ruse din Conferința Curților Constituționale Europene, ce urma să se discute la următoarea Conferință a organismului ce reunește curțile constituționale din Europa, la care CCR avea să participe. Ni s-a recomandat atunci că n-ar fi oportună o asemenea măsură.
