Turismul, lovit crunt de criza coronavirus, caută soluţii pentru revenirea la normalitate. Circa 27 de milioane de oameni la nivel european lucrează în acest sector care reprezintă în jur de 10% din produsul intern brut al U.E.
Europa, ca destinaţie turistică de top la nivel mondial, a primit cu 66% mai puţini turişti internaţionali în prima jumătate a lui 2020 şi cu 97% mai puţini în a doua jumătate, conform datelor Parlamentului European.
În acest context, Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), alături de Asociaţia de Dezvoltare Durabilă Constanţa, Asociaţia Naţională a Antreprenorilor, Alianţa pentru Turism şi Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa au iniţiat proiectul naţional „TURISMUL ROMANESC: Între impas şi oportunitate”, care va demara pe 5 august, la Constanţa. Demersul vine în sprijinul operatorilor din turism şi serviciilor conexe, în vederea identificării de soluţii la problemele cu care aceştia se confruntă şi poziţionarea turismului românesc pe axa de dezvoltare sustenabilă.
La nivel European, se fac eforturi susţinute pentru relansarea turismului, oficialii U.E. mizând pe un turism mai curat, mai sigur şi mai sustenabil. Susţinerea financiară, certificatul de vaccinare COVID şi o nouă strategie de dezvoltare sunt măsuri adoptate imediat în vederea stimulării turismului.
Cristina Chiriac, preşedintă CONAF, a declarat: „TURISMUL ROMANESC: Între impas şi oportunitate” nu este doar un proiect, este un instrument de relansare a turismului românesc şi de includere a acestuia în strategia de dezvoltare durabilă, ca axă de dezvoltare cu potenţial imens la nivel naţional. Însă, pentru a reuşi acest lucru, sunt necesare investiţii publice şi private în infrastructură, digitalizarea şi modernizarea sectorului, trebuie avute în vedere măsuri fiscale de stimulare şi, nu în ultimul rând, corelarea pieţei forţei de muncă cu nevoile reale din sector. În cadrul proiectului PACTUL PENTRU MUNCÄ, am identificat problema principală cu care se confruntă industria: deficitul forţei de muncă calificată. Ca urmare, este nevoie de profesionalizarea şi calificarea personalului concomitent cu taxarea corespunzatoare pe forţa de muncă pentru a reduce concurenţa neloială şi a stimula dezvoltarea industriei turistice. Ne dorim un parteneriat echitabil cu reprezentanţii industriei, cu autorităţile publice locale şi centrale pentru că doar împreună putem să conlucrăm pentru a poziţiona turismul românesc ca axă de dezvoltare economică de durată”.
„Trebuie găsite soluţii la problemele reale cu care ne confruntăm: este foarte important să ne promovăm online şi offline, dar să nu uitam că Diaspora este mult mai numeroasă şi motivată, astfel cei 5.000.000 de români din afara graniţelor pot face mult mai mult decât toţi ceilalţi la un loc, dacă reuşim să îi aducem în România în vacanţe. Potenţialul României este imens, trebuie doar să avem capacitatea de a ne diversifica, de a oferi alternative în perioadele când sezonul estival se încheie. Cred că în afara de munte şi de mare, ţara noastră poate oferi turiştilor servicii de spa, wellness, turism religios şi, de ce nu, cel medical”, a declarat Dragoş Anastasiu preşedinte Alianţa pentru Turism.
Ana-Maria Vătămanu, preşedintă a Asociaţiei de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Constanţa, a declarat: „Constanţa are toate ingredientele pentru a putea deveni un pol turistic al Europei. Cheia dezvoltării unui turism durabil la malul mării constă în implementarea de soluţii rapide şi în acelaşi timp durabile. Ele există, trebuie doar aplicate. Nu voi vorbi despre de ce nu se poate, nu e constructiv. De mai bine de două decenii, toate autorităţile de la nivel local şi central au evidenţiat problemele cu
care se confruntă turismul din judeţ, despre neajunsuri. Le ştim cu toţii, le cunoaştem bine. Ceea ce trebuie să facem este să implementăm soluţii. Împreună cu Primăria, Consiliul Judeţean, asociaţiile din turism, antreprenorii din judeţ şi din ţară, putem repune Constanţa pe locul pe care îl merită.”
Deşi restricţiile determinate de pandemie au condus la o realocare a călătoriilor spre destinaţii interne în dauna celor externe (România fiind în mod tradiţional un importator net de turism), scăderile s-au menţinut la nivelul ambelor componente. Capacităţile de cazare la nivel intern au scăzut, iar trendul descendent s-ar putea menţine printr-un efect de bază defavorabil faţă de anul trecut, statistica turismului din România încadrându-se în scăderile masive înregistrate de sector la nivel global.
„Este clar că până nu va fi declarat sfârşitul pandemiei, vremurile în care alegem vacanţele în funcţie de destinaţia în care ne-ar plăcea să fim sau în funcţie de atracţiile turistice pe care am vrea să le vedem au apus, ceea ce impune un plan de acţiune şi o listă de intervenţii. Pandemia a scos la suprafaţă toate vulnerabilităţile economiei româneşti, fie că vorbim de migraţie, forţă de muncă calificată sau parteneriat public – privat şi tocmai de aceea se impune să acţionăm imediat”, a concluzionat Cristina Chiriac.
Dezbaterea publică de la Constanţa din 5 august va fi urmată pe 2 septembrie de o alta la Braşov, pe 15 septembrie la Suceava, apoi la Vâlcea, Bucureşti şi Cluj – poli importanţi turistici ai României.
Proiectul Pactul pentru Muncă este o iniţiativă demarată în 2019 de Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) împreună cu Federaţia Patronală Petrol şi Gaze (FPPG) şi este unul dintre cele mai ample proiectele de anvergura, ce a dezbătut problematica deficitului forţei de muncă.
Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin – CONAF este singura confederaţie care susţine şi promovează antreprenoriatul feminin şi care are ca obiectiv apărarea drepturilor şi intereselor economice, sociale, financiare, juridice şi culturale ale femeilor de afaceri în relaţiile cu autorităţile publice şi dezvoltarea unor relaţii de afaceri.
