Discuțiile despre confiscarea averilor au capacitat atât clasa politică, dar și lumea justiției, care nu mai știe ce să facă și, prin diverse instrumente obscure și perverse, încearcă să intervină violent în această problemă care ar putea pune frâu, în sfârșit, îmbogățirii peste noapte a unor policitieni, judecători, procurori și a altor „oameni de bine“. Discuțiile dintre premierul Boc și ministrul justiției, Cătălin Predoiu, au avut ieri ca deznodământ un consens pe această chestiune de importanță majoră. Acesta din urmă a declarat că instituția pe care o conduce susține necesitatea introducerii în Codul penal a confiscării extinse a averii deoarece în prezent nu în toate cazurile se poate proba legătura directă între infracțiunea pentru care persoana a fost condamnată și anumite bunuri ale acesteia, deși proveniența de natură infracțională a acestor bunuri este evidentă. Predoiu a spus că proprietatea dobândită licit trebuie să se bucure de garanții, dar cea dobândită illicit trebuie recuperată de guvern, doar o justiție performantă putând garanta că se vor distinge cu rigurozitate cele două categorii. MJ a lansat în dezbatere publică marți seara proiectul de lege pentru modificarea și completarea Codului penal și a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, care transpune art. 3 din Decizia-cadru 2005/212/JAI privind confiscarea produselor, instrumentelor și altor bunuri aflate în legătură cu criminalitatea. „România beneficiază în prezent, după cum s-a arătat, de un cadru legislativ coerent și cuprinzător, ce permite confiscarea produselor unei infracțiuni de la autorul acesteia în condițiile impuse de standardele europene privind dreptul la un proces echitabil și respectă totodată cerința unor norme eficiente. Nu în toate cazurile însă se poate proba legătura directă și concretă existentă între infracțiunea pentru care persoana a fost condamnată și anumite bunuri ale acesteia, deși proveniența de natură infracțională a acestor bunuri este evidentă“, precizează MJ.
300 milioane de euro, confiscate în șase luni
La rândul său, procurorul general al României, Laura Codruța Kovesi, a declarat ieri, în cadrul dezbaterilor forumului „Revizuirea Constituției României“, că procurorii nu au la dispoziție instrumente eficiente pentru confiscarea averilor ilicite, iar confiscarea extinsă se aplică doar persoanelor condamnate în justiție, care nu își pot justifica averea. „Vedem de foarte multe ori persoane care săvârșesc fapte de crimă organizată și de corupție și care realizează beneficii importante. Își asumă riscul de a petrece un timp foarte scurt în pușcărie, știind că după eliberare pot să conducă în continuare mașini de lux și vor putea locui în vile obținute prin mijloace ilegale. De aceea, noi credem că introducerea acestei confiscări extinse, care funcționează în majoritatea statelor europene, este necesară și în sistemul judiciar românesc. Confiscarea extinsă nu vizează orice cetățean al României. Confiscarea extinsă se aplică doar persoanelor care sunt condamnate printr-o hotărâre judecătorească pentru săvârșirea unor infracțiuni și se aplică doar acelor persoane condamnate care nu își pot justifica averea“, a precizat Kovesi. Laura Codruța Kovesi a arătat că procurorii au indisponibilizat, în ultimele șase luni, bunuri de 300 milioane de euro, însă acest cuantum ar fi fost mult mai mare dacă ar exista instrumente legale adecvate.
Urecheala CSM-ului
În toată această poveste, detractorii acestor măsuri de împiedicare a corupției au aruncat în luptă instituția Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care s-a pus pe criticat măsura care ar putea viza inclusiv colegi de breaslă. Și cum colegul la nevoie se cunoaște, CSM s-a pus pe treabă și a ieșit la atac, deși această chestiune transcende atribuțiilor sale. În acest context, Predoiu a declarat ieri că CSM trebuie să rămână în afara dezbaterilor și confruntării politice, apreciind că „așa-zisa comunicare a CSM către Curtea Constituțională a echivalat cu un pas al conducerii Consiliului în direcția arenei politice“. Cătălin Predoiu a declarat ieri că, având în vedere încărcătura politică inerentă a dezbaterilor legate de revizuirea Constituției, ulterior aprobării proiectului în Guvern, Ministerul Justiției a optat pentru o atitudine rezervată, plecând de la statutul neutralității sale politice în actuala conjunctură.
Ponta o dă la întors
Prins în programul USL cu „omisiunea“ privind confiscarea averilor rezultate din corupție, liderul PSD, Victor Ponta, a întors-o ca la Gorj. Acesta a spus că social-democrații vor vota legea PDL privind confiscarea averilor ilicite, chiar dacă și PSD a depus o astfel de lege, pentru a demonstra că nu trebuie modificată Constituția, el atrăgând atenția că PSD va și aplica acest act normativ. „Am înțeles că legea pe care noi am depus-o, care este copiată cuvânt cu cuvânt după Decizia-cadru 212 a Consiliului UE privind confiscarea averilor ilicite, nu le place celor de la PDL. Nicio problemă. Am văzut pe site-ul Ministerului Justiției, au pus și ei o lege, o votăm pe a lor. Să stea liniștiți, nu e absolut nicio problemă“, a precizat Ponta.
SUA este „pentru“
În această privință, și ambasadorul SUA la București a îndemnat ambele tabere politice să se pună de acord pentru a lupta împreună împotriva acestui fenomen național și transpartinic. „Cred că semnul foarte bun este că acum atât opoziția, cât și puterea fac propuneri. Pentru a modifica Constituția este nevoie de o majoritate largă, și deci va trebui lucrat cu ambele părți. Eu încurajez ambele părți să nu facă din acest subiect unul critic. Și, la fel, încurajez Parlamentul și CC să găsească un teren comun“, a spus el.
