Conform unei hotărâri CCR, managerii spitalelor nu pot emite decizii prin care medicii să fie obligați la plata unor sume

Zeci de mii de medici au luat drumul străinătății în ultimii ani, motivele principale fiind nepotismul, corupţia și lipsa posibilităţii de a se dezvolta profesional. Începând cu Ministerul Sănătății și autoritățile locale, continuând cu managerii spitalelor, la orice nivel ierarhic, șefii sunt corupți, incompetenți sau ambele, iar când se constată în urma unor controale că managerii au acordat angajaților venituri mai mari decât prevedea legea, imediat șefii își determină subalternii păcălindu-i, să ramburseze sumele.
Acesta este și cazul managerului Belușică de la Spitalul din Găești, care, în urma controlului desfășurat de Curtea de Conturi încheiat cu raportul prezentat de noi AICI, a emis decizii de plată pentru angajați, de parcă ar fi fost șef la ANAF nu la spital.

După ce a plătit ilegal sporuri și alte beneficii angajaților, Belușică încearcă să recupereze banii tot încălcând legea

Curtea de Conturi a stabilit că în anul 2022, Belușică a plătit ilegal sporuri angajaților de peste 1,28 milioane de lei, a decontat ilegal naveta medicilor de 84.338 de lei, iar managerul a încasat ilegal spor anual de peste 8.000 de Euro.
Curtea de Conturi a lăsat ca măsură managerului „stabilirea întinderii prejudiciului și repararea integrală a acestuia prin dispunerea măsurilor legale care se impun în acest sens”.

Deși a emis decizii ilegale, Belușică scrie în ele că acestea pot fi contestate la instanță

Conform documentelor consultate de ziarul Curentul, invocând „Regulamentul de organizare și funcționare al Spitalului Orășenesc Găești”, Belușică a înmânat decizii nominale medicilor angajați prin care a „decis” recuperarea sumelor plătite ilegal, prin lichidare sau eșalonat în 3 ani.
La finalul deciziilor, Belușică menționează că decizia poate fi contestată la instanța competentă în 30 de zile, tocmai pentru a speria oamenii să plătească pentru a evita tracasarea și cheltuielile de judecată

Conform Codului Muncii, Belușică nu poate reține niciun leu

Articolul 169 din Codul Muncii prevede că nicio reținere din salariu nu poate fi operată, în afara cazurilor și condițiilor prevăzute de lege, iar reținerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă și exigibilă și a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.

Articolul 254 din Codul Muncii stabilește că salariații răspund patrimonial doar pentru pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor și doar în acest caz angajatorul „va putea solicita salariatului, printr-o notă de constatare și evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul părților, într-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicării.” Așadar nu printr-o decizie, ci printr-o solicitare.
Totodată prin acordul părților suma maximă ce se poate recupera nu poate fi mai mare decât echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie.
Ori în cazul banilor pe care Belușică ar vrea să-i înapoieze salariații, prejudiciul e produs din vina managerului care a dispus plățile ilegale și a funcționarilor TESA care au întocmit statele de plată și nu din vina medicilor.

Curtea Constituțională a statuat că angajatorul nu poate emite decizie ca salariatul să plătească nici dacă paguba ar fi din vina lui

Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit în unanimitate prin Decizia nr. 649 din 15 decembrie 2022 că, pentru recuperarea pagubelor materiale produse de un angajat, angajatorul nu poate obliga salariatul, prin propria sa decizie, să plătească despăgubirile, ci trebuie să se adreseze instanței judecătorești, chiar dacă ar scrie așa ceva în regulamentul angajatorului. „O procedură internă nu are aptitudinea de a stabili ea însăși existența prejudiciului, a întinderii sale, a culpei angajatului, cu consecința emiterii unui act având caracter de titlu executoriu”, precizează CCR. Astfel, dacă salariatul nu recunoaște producerea pagubei ori nu este de acord cu valoarea acesteia, singura cale aflată la îndemâna angajatorului este aceea de a sesiza instanța judecătorească în vederea obligării salariatului la repararea prejudiciului.

Așadar, dacă medicii nu rambursează de bună voie banii iar Belușică le reține și un leu, comite abuz în serviciu pentru că încalcă Legea 53/2003, Codul Muncii, alături de persoana care va întocmi statele de plată cu rețineri.