Adrian Costea sustine ca nu exista nici o lege si nici o regula care sa prevada cand si cum sa intentezi proces unui beneficiar care nu plateste. Mai mult, el spune ca nu a presat PDSR sa plateasca afisele tiparite de firma sa, pentru ca -respectivii, la vremea anilor *97-*98, nu dispuneau de fondurile necesare pentru datorie. Deci trebuia sa treaca un timp. Am lasat sa treaca un timp, sa isi refaca sanatatea si sa-si plateasca datoria. E cat se poate de normal-, spune Costea.
Costea spune ca fostul sef al Sectiei Anticoruptie din Parchetului Curtii Supreme de Justitie, procurorul Ovidiu Budusan, nu este strain de reluarea, in 5 aprilie, a procesului comercial intentat de firma lui Costea Partidului Democratiei Sociale din Romania (PDSR), pentru recuperarea banilor cheltuiti pentru afisele electorale din 1996. Procesul intentat de Costea are ca scop recuperarea banilor ce-i revin, dupa ce firma sa, Groupe Saintonge Edition (GSE), a tiparit afisele electorale pentru PDSR, pentru alegerile generale din 1996, -marfa primita si utilizata-, potrivit omului de afaceri. In legatura cu afirmatia lui Ion Iliescu, potrivit careia afisele reprezentau un cadou, Costea spune ca -nu a auzit direct acesta declaratie a presedintelui-, pe care o considera -ireala-. -Marfa respectiva a fost livrata pe o perioada de sase luni si la fiecare livrare ea a plecat din vama franceza, unde a fost prezentata si controlata, pana cand a ajuns la destinatie-, a spus Costea.
In ceea ce priveste introducerea actiunii in instanta, Adrian Costea sustine ca nu exista nici o lege si nici o regula care sa prevada cand si cum sa intentezi proces unui beneficiar care nu plateste. -Insa eu am luat masurile respective din 1997, ca sa pot sa rezolv aceasta problema. Nu se putea rezolva pentru ca respectivii, la vremea anilor *97-*98, nu dispuneau de fondurile necesare pentru datorie. Deci, trebuia sa treaca un timp. Am lasat sa treaca un timp, sa isi refaca sanatatea si sa-si plateasca datoria. E cat se poate de normal-, a afirmat Adrian Costea.
Costea insinueaza ca Budusan este spion
Controversatul om de afaceri Adrian Costea spune ca procurorul Ovidiu Budusan -a lucrat pentru vechea putere si continua sa lucreze pentru vechea putere si pentru interese straine tarii-. Cererea de azil politic in Franta, formulata de catre Ovidiu Budusan, este considerata de catre Adrian Costea drept o demascare. -Se demasca. De ce n-a cerut azil politic in Guineea Bissau sau in Tanganica….?! E ridicol si demonstreaza destramarea completa a institutiilor statului roman. Ajungem in situatia in care un amarat de procuror sa depuna plangere la o ambasada straina, cu care a lucrat-, a spus omul de afaceri.
Cererea lui Budusan e o miscare infantila si debila si fara iesire, considera Costea. -Sa admitem ipoteza extrema ca cineva ii vrea raul. Isi imagineaza el ca, daca a cerut azil politic Ambasadei Frantei, o sa poata sa evite un camion de 38 de tone care o sa-i vina peste mustata?!-, a spus Costea. Pe de alta parte, Adrian Costea afirma ca, potrivit mass-media, procurorul Ovidiu Budusan ar fi transmis prin Comisia rogatorie -si documente care privesc o ancheta condusa de Parchetul Militar, ancheta in care o serie intreaga de ofiteri recunosc ca Romania a facut contrabanda cu Iugoslavia, iar ofiterii de la SRI recunosc cati bani a incasat SRI dintr-o asemenea contrabanda. Trimitand aceste documente pe langa celelate, daca este adevarat, eu nu vad cine le-a cerut aici (Franta – n.r.), nu vad de ce actul acesta voluntar a avut loc. Daca a avut loc, suntem in fata unei situatii de o gravitate extrema. E act de tradare, deci de subminare a securitatii nationale-, a declarat Adrian Costea.
Se platesc politele
Procurorul Ovidiu Budusan a fost unul dintre coordonatorii verificarilor solicitate de catre autoritatile franceze venite in anul 2000 la Bucuresti, pentru audierea, ca martori, in cazul Costea, a lui Adrian Nastase, Teodor Melescanu, Viorel Hrebenciuc, Mihai Ungheanu, Nicolae Dan Fruntelata, Razvan Temesan, Mircea Cosea, Iosif Boda, Ovidiu Grasu si Dumitru Iliescu. Anchetatorii francezi doreau sa afle amanunte legate de editarea, de catre una dintre firmele lui Costea, a albumului -Eterna si fascinanta Romanie-, precum si de afaceri cu produse petroliere. Ovidiu Budusan a fost eliberat din functie in urma cu trei saptamani, intrucat, potrivit procurorului general al Romaniei, Tanase Joita, i-a incetat delegarea de la Parchetul Cluj la Bucuresti. Cu cateva zile in urma, procurorul general Joita Tanase a acuzat fosta conducere a Sectiei Anticoruptie ca a trimis la Paris documente referitoare la cazul -Jimbolia- si la afacerea -Costea-, -fara a incunostiinta si fara a avea aprobarea obligatorie, potrivit legii, a conducerii Pachetului Curtii Supreme de Justitie-. In replica, Ovidiu Budusan a afirmat ca actele solicitate de autoritatile franceze au fost trimise de mai multe ori Ministerului roman de Justitie pentru avizare si transmitere, dar aceasta institutie a refuzat si a returnat documentele. Secretarul de stat in Ministerul Justitiei, Cristina Luzescu, ar fi comunicat Parchetului CSJ sa trimita actele direct judecatorului francez de instructie care investigheaza cazurile -Jimbolia- si -Costea-, ceea ce Sectia Anticoruptie a si facut. In urma acuzatiilor aduse conducerii Sectiei Anticoruptiei, Budusan a facut o plangere impotriva procurorului general al Romaniei pe care a inaintat-o presedintelui Ion Iliescu. Budusan a reclamat anumite presiuni politice asupra puterii judecatoresti. In acest sens, el a solicitat Ambasadei Frantei la Bucuresti azil politic.
