Home Actualitate CSM a sesizat CCR pentru votul în cazul Șova

CSM a sesizat CCR pentru votul în cazul Șova

DISTRIBUIŢI

CCR va analiza cele trei sesizări privind votul din Senat în cazul încuviințării arestării lui Dan Șova în data de 8 Aprilie. Președintele Klaus Iohannis, PNL și CSM au sesizat CCR invocând conflicte constituționale între puterile statului.

„Președintele CSM solicită Curții Constituționale să constate existența unui conflict de natură juridică constituțională între menționatele autorități publice, în măsură să împiedice autoritatea judecătorească să-și îndeplinească atribuțiile constituționale și legale cu care a fost învestită, în vederea restabilirii ordinii constituționale care trebuie să existe între autoritățile publice prevăzute în Titlul III din Constituția României. Sesizarea Curții Constituționale a fost formulată în temeiul dispozițiilor art. 146 lit. e) din Constituția României, republicată, ale art. 34 și următoarele din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 24 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare”, se arată într-un comunicat al CSM, postat luni pe site-ul instituției.

 

În sesizare se amintește că, în 25 martie, pe ordinea de zi a Senatului a fost înscrisă cererea de încuviințare a reținerii și arestării a senatorului Dan Șova și că, supusă la vot, cererea a primit 79 de voturi pentru, 67 de voturi contra, iar 5 au fost anulate, apreciindu-se că nu a fost întrunit numărul de voturi necesar pentru încuviințare, fiind avute în vedere dispozițiile art. 173 din Regulamentul Senatului, în conformitate cu care hotărârile de acest gen se adoptă cu votul secret al majorității membrilor Camerei.

 

Autorul sesizării menționează că art.76 din Constituție — „Adoptarea legilor și hotărârilor” stabilește reguli esențiale ale procedurii legislative, iar potrivit alin. (1) legile organice și hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majorității membrilor fiecărei Camere. De asemenea, precizează și art. 67 din Constituție care prevede condiția de cvorum pentru desfășurarea oricărei ședințe a celor două Camere ale Parlamentului, astfel: „Camera Deputaților și Senatul adoptă legi, hotărâri și moțiuni, în prezența majorității membrilor”.

 

El susține că, din prevederile art. 173 din Regulamentul Senatului, rezultă că asupra cererii de încuviințare a reținerii și arestării acest for legislativ hotărăște cu votul majorității membrilor săi, ceea ce înseamnă că asupra unei astfel de cereri se pronunță printr-o hotărâre.

 

„Cum situația cererilor de încuviințare a reținerii și arestării nu se circumscrie ipotezei prevăzute la alin. (1) al art. 76 — neimplicând o hotărâre privind regulamentele Camerelor — și nici vreuneia dintre celelalte situații pentru care Constituția prevede că hotărârile se adoptă cu o majoritate absolută (ex. art. 95 alin. (1) sau art. 103 alin. (3) din Constituție), este evident că majoritatea cerută de Constituție pentru adoptarea hotărârii prin care se încuviințează reținerea și arestarea este cea prevăzută la alin. (2) al art. 76 — votul majorității membrilor prezenți”, se spune în document.

 

Șeful CSM subliniază că acest lucru rezultă și din două decizii ale CCR, respectiv nr. 989/2008 și nr. 990/2008, Curtea clarificând că numai acolo unde legea fundamentală prevede expres o majoritate absolută pentru adoptarea hotărârilor este permisă derogarea de la regula stabilită în art.76 alin. (2).

 

„Prin urmare, reținând că hotărârile prin care se încuviințează reținerea și arestarea unui senator se adoptă cu votul majorității membrilor săi, Senatul a nesocotit dispozițiile constituționale consacrate la art. 76 alin. (2) din Legea fundamentală. Consecința directă a acestei încălcări a prevederilor constituționale este chiar împiedicarea autorității judecătorești de a-și exercita rolul constituțional. Conform art. 131 din Constituție, „În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor”. Ordinea de drept nu poate fi înțeleasă în afara respectării supremației Constituției. Or, dacă s-ar fi respectat cerința majorității voturilor membrilor prezenți este evident că cererea privind încuviințarea reținerii și arestării senatorului Dan Șova întrunea numărul necesar de voturi”, afirmă Tudose.

 

În opinia acestuia, chiar și în condițiile în care prevederile art. 173 din Regulamentul Senatului, deși neconstituționale prin perspectiva acelorași argumente care au fost expuse în deciziile Curții Constituționale anterior menționate, nu au fost modificate în acord cu aceste decizii, regulile de interpretare a normelor de drept conduc la aceeași concluzie, respectiv că asupra cererii de încuviințare a reținerii și arestării Senatul trebuie să se pronunțe cu majoritatea simplă a membrilor prezenți.

 

„Interpretarea normelor legale, în cazul dispozițiilor contrare cuprinse în acte normative cu forță juridică diferită se face prin aplicarea principiului priorității normei legale cu forță juridică superioară, actele normative fiind aranjate, în funcție de acest criteriu, într-o ierarhie foarte clară. În această ierarhie, supremația Constituției (denumită și „Legea fundamentală”) este incontestabilă. Regulamentul Senatului este, în mod firesc, act normativ inferior Constituției ca forță juridică. Orice interpret al legii este obligat să aplice, în cazul prevederilor contrare din acte normative, dintre care unele de nivel constituțional, iar altele inferioare acestui nivel normele cu forță juridică superioară”, spune președintele Consiliului.

 

Marius Tudose subliniază că Senatul, chiar și în condițiile în care avea norme diferite în propriul regulament, era obligat să interpreteze corect și conjugat toate dispozițiile care reglementau problema majorității necesare pentru luarea hotărârii privind cererea de încuviințare a reținerii și arestării unui membru al acestei Camere, prin prisma ierarhiei normelor legale și a principiului priorității normelor cu forță juridică superioară, care, în acest caz, sunt chiar dispozițiile constituționale.

 

„Dacă ar fi interpretat corect normele aplicabile în cazul concret asupra căruia trebuia să se pronunțe, Senatul ar fi trebuit să constate că în cazul lui Dan Șova s-a exprimat în favoarea încuviințării reținerii și arestării acestuia, un număr de voturi mai mare decât cel impus de actul normativ cu cea mai mare forță juridică”, se mai arată în sesizare.

 

Marius Tudose mai susține că Senatul nu a procedat la modificarea dispozițiilor art. 173 din regulamentul acestei Camere, în sensul punerii în acord cu reglementarea constituțională, iar această omisiune este de natură să împiedice autoritatea judecătorească să-și îndeplinească rolul constituțional.

 

„În acest sens, cerința majorității calificate impusă de textul regulamentar ar putea fi invocată de către Senat în continuare pentru a împiedica adoptarea unei hotărâri de încuviințare a reținerii și arestării în situația în care, în urma votului exprimat, ar fi îndeplinită condiția majorității simple reglementată de art. 76 alin. (2) din Constituție. Or, într-o astfel de situație, prin încălcarea prevederilor constituționale, se ajunge la împiedicarea instanțelor de judecată/procurorului de a dispune asupra cererii de arestare/reținerii în condițiile prevăzute de lege prin prisma imperativului aplicării legii în activitatea de urmărire penală sau de judecată”, atrage atenția șeful CSM.

 

Mai mult, el menționează că Senatul nu a adoptat în acest caz o hotărâre prin care să admită sau să respingă cererea formulată de ministrul Justiției, forul legislativ arătând doar că s-a pronunțat prin vot secret asupra cererii, nefiind întrunit numărul de voturi necesar pentru încuviințarea reținerii și arestării a unui senator.

 

„Art. 67 din Constituție stabilește că Senatul adoptă legi, hotărâri și moțiuni. Or, omisiunea Senatului de a adopta o hotărâre ca urmare a cererii de încuviințare a reținerii și arestării nu poate echivala cu respingerea acesteia. O hotărâre de respingere a cererii de încuviințare a reținerii și arestării ar fi trebuit adoptată cu o majoritate simplă din numărul senatorilor prezenți la ședință. În ceea ce privește procedura de vot, potrivit art. 136 din Regulamentul Senatului, dacă în sala de ședință nu se află majoritatea senatorilor, președintele amână votarea până la întrunirea cvorumului legal”, se mai precizează sesizare.

 

Marius Tudose afirmă că omisiunea Senatului de a adopta o hotărâre este de natură a înlătura acest act de decizie de la exercitarea oricărei căi de atac ori forme de control.

 

„Faptul că Senatul a transmis o simplă comunicare, care nu echivalează eu o hotărâre, constituie în fapt un refuz de soluționare a cererii formulate de ministrul Justiției cu privire la încuviințarea reținerii și arestării senatorului Dan Șova, aspect care situează în mod clar Senatul în conflict juridic de natură constituțională cu autoritatea judecătorească”, mai spune șeful CSM, care apreciază că astfel se încalcă principiului separației și echilibrului puterilor în stat.

 

El cere CCR dispunerea măsurilor pe care le va socoti necesare și utile pentru restabilirea ordinii constituționale și a echilibrului care trebuie să existe între autoritățile statului și, în concret, a măsurilor pe care trebuie să le adopte Senatul astfel încât orice cerere transmisă de ministrul Justiției de încuviințare a reținerii și arestării unui membru al acestei Camere să fie soluționată cu respectarea dispozițiilor constituționale.

Tot în legătură cu acest caz, CCR a fost sesizată de președintele Klaus Iohannis și PNL, ambele contestații urmând a fi analizate în 8 aprilie.

POSTAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.