Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), cel care "se bate cu pumnii în piept" că-i apără pe judecători și procurori în fața presiunilor la care sunt supuși, "s-a dat lovit" în cazul anchetatorului Marian Sântion. Aceasta ceruse să-i fie apărată reputația în scandalul "filajului" de la Ministerul de Interne. Însă CSM-ul a decis că nu poate apăra reputația unui anchetator care era detașat în funcție, deși legea prevede clar că tocmai aceasta este datoria Consiliului. Numai că membrii CSM au interpretat legea după bunul plac, refuzând să-i apere reputația procurorului Marian Sântion.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), "garantul independenței magistraților", cum se laudă a fi, a refuzat să-i apere reputația procurorului Sântion, motivând că nu are competența de a verifica modul în care acesta și-a exercitat atribuțiile de șef al Direcției Generale Anticorupție, întrucât nu avea sarcini judiciare.
Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au apreciat că magistraților care sunt detașați la alte instituții din afara sferei autorității judecătorești nu li se poate apăra reputația, deși ei nu încetează în a fi magistrați. Concret, majoritatea membrilor CSM au considerat că apărarea reputației unui procuror sau judecător se poate face raportându-se la atribuțiile de serviciu ale magistratului în cadrul sistemului judiciar. Aceste aprecieri au fost făcute în contextul în care procurorul Marian Sântion, din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, a solicitat Consiliului să-i apere reputația, cerere survenită în urma încetării detașării acestuia în funcția de consilier al ministrului de interne.
CSM-ul: "pentru unii mumă, pentru alții ciumă"
Însă, cu privire la acest subiect, apărătorul magistratului a acuzat CSM-ul de faptul că aplică arbitrar legea, deoarece anchetatorul Sântion nu a încetat – nici când a fost detașat la DGA, nici în cadrul MIRA – să fie magistrat. Mai mult decât atât, avocatul Radu Butnaru susține că CSM-ul avea obligația prin legea care îl reglementează ca și instituție, 317/2004, să apere reputația profesională a judecătorilor și procurorilor fără să distingă între cei care își desfășoară activitatea la Parchete sau Judecătorii și cei care sunt detașați. Potrivit apărătorului lui Sântion, poziția plenului CSM față de cererea acestuia conține grave contradicții de interpretare a dispozițiilor legii în chiar conținutul declarației președintelui CSM – judecător Lidia Bărbulescu.
Astfel, Consiliul împarte aprecierea asupra cererii în două categorii, și anume: apărarea reputației care vizează exercitarea atribuțiilor de procuror ale domnului Sântion, și apărarea reputației cu privire la acțiunile defăimătoare la adresa sa ca director general al DGA, unde se susține că nu a exercitat atribuții judiciare.
Rezultatul unei asemenea maniere de analiză a cererii este însă absolut bulversant.
Pentru prima situație, cea care vizează exercitarea atribuțiilor de procuror, CSM suspendă procedura soluționării cererii motivând existența pe rolul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a unor plângeri penale (și aici intervine surpriza!!!), plângeri în legătura chiar cu activitatea sa la conducerea DGA.
În cea de-a doua situație analizată, CSM apreciază că nu are competența de a verifica buna reputație a procurorului Sântion întrucât acesta nu se afla în exercitarea atribuțiilor specifice funcției de procuror, fiind director al DGA.
De asemenea, apărătorul a constatat că același CSM i-a încălcat drepturile conferite lui Sântion de Legea 303/2004 cu privire la statutul magistraților. Mai ales că, potrivit informațiilor noastre, există un precedent creat de același Consiliu, atunci când a decis să-i apere reputația unei judecătoare care era detașată în cadrul unui departament de Relații cu Publicul. Numai că "prestigioasa" instituție demonstrează faptul că legea e "pentru unii mumă, pentru alții ciumă" și nu se ține tot timpul cont de prevederile ei.
Acuzațiile pentru care Sântion a cerut apărarea reputației de anchetator
Procurorul Marian Sântion a cerut apărarea reputației deoarece în media au apărut informații potrivit cărora, atunci când era la conducerea DGA, ar fi favorizat niște grupări de interlopi în calitate de procuror și că ar fi cerut subalternilor să comită ilegalități. De asemenea, anchetatorul a cerut Consiliului să se pronunțe asupra afirmației ministrului de interne, Cristian David, potrivit căruia Sântion ar fi fost angajatul MIRA, în contextul în care în lege scrie clar și cu litere de-o șchioapă că un anchetator nu poate fi angajat, ci numai detașat.
