Având în vedere lansarea în spațiul public, prin intermediul unor instituții de presă, a unor speculații privind participarea magistraților români, în calitate de experți, la programe cu finanțare externă pentru justiție și remunerarea acestora pentru activitățile desfășurate în astfel de programe.
Luând în considerare potențialul de afectare a imaginii sistemului judiciar prin transmiterea unor informații nereale și lansarea unor grave acuzații privind posibila încălcare a dispozițiilor constituționale și legale de către magistrați și instituții judiciare, pentru corecta și completa informare a opiniei publice.
În scopul prevenirii lansării în spațiul public a unor noi speculații care ar putea afecta reputația magistraților și a-i descuraja în a se implica în programele menționate.
BIROUL DE INFORMARE PUBLICĂ ȘI RELAȚII CU MASS MEDIA
este abilitat să facă următoarele precizări:
Exercitarea unor activități de formare educațională și profesională în cadrul diverselor instituții de pregătire sau în cadrul programelor externe pentru justiție de către un magistrat (procuror sau judecător) este compatibilă cu statutul și exigențele acestei funcții.
Participarea magistraților români în cadrul unor programe externe pentru justiție reprezintă o confirmare a valorii expertizei magistraților români, consolidând prestigiul profesiei juridice.
Astfel:
Participarea magistraților români în calitate de experți în cadrul unor programe externe pentru justiție, se desfășoară în cadrul legal reglementat de Constituția României, Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției și a Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor.
Incompatibilitatea funcției de judecător sau de procuror cu orice altă funcție publică sau privată este reglementată atât la nivel constituțional, cât și în legislația infraconstituțională.
Problematica compatibilității funcției de magistrat cu participarea la astfel de programe în cadrul unor proiecte europene sau internaționale a constituit, în repetate rânduri, obiect al unor solicitări tranșate, începând cu anul 2008, prin hotărâri ale Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
Astfel, prin HCSM nr. 261/13.03.2008, Plenul a hotărât că ‘este posibilă participarea în calitate de experți în cadrul programelor cu finanțare externă pentru justiție a judecătorilor, procurorilor, grefierilor ți a personalului de specialitate juridică asimilat magistraților’.
Mai mult, prin HCSM nr.1022/6.10.2015 și HCSM nr.1184/10.11.2015, Plenul Consiliului a hotărât, cu valoare de principiu și în considerarea tuturor dispozițiilor legale în materie de incompatibilități, că funcția de judecător (implicit și cea de procuror) este compatibilă cu participarea în calitate de experți a magistraților români la programe cu finanțare externă pentru justiție.
Incompatibilitățile privind magistrații au fost instituite de lege în considerarea drepturilor și obligațiilor lor profesionale, strâns legate de activitatea jurisdicțională și de administrarea puterii judecătorești, atât în interiorul instanțelor și parchetelor, cât și în raport cu rolul justiției în statul de drept, în care activitatea de înfăptuire a justiției trebuie să se întemeieze pe un ansamblu de principii care să garanteze stabilirea adevărului și respectarea legii.
Reamintim că potrivit legii, magistrații pot exercita funcții didactice în învățământul superior, pot exercita funcții de instruire în cadrul Institutului Național al Magistraturii și al școlii Naționale de Grefieri. Mai mult, aceștia pot participa la elaborarea de publicații, articole, studii de specialitate, lucrări literare sau științifice, pot participa la emisiuni audiovizuale, cu excepția celor cu caracter politic, pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne, internaționale etc.
În cadrul programelor pentru justiție cu finanțare externă (de genul celor de asistență tehnică), fructificarea experienței practicienilor de drept român și schimbul de informații teoretice, dar îndeosebi din activitatea practică, pot fi extrem de valoroase atât pentru beneficiarul programelor, cât și pentru expertul desemnat.
Cu precădere în ultimii ani, un număr considerabil de magistrați — judecători și procurori din România — au fost invitați și au participat la programe externe pentru justiție, împărtășind partenerilor externi experiența sistemului judiciar român.
Acreditarea ideii că participarea magistraților la programe cu finanțare externă pentru justiție și remunerarea pentru activitățile desfășurate în cadrul acestora se realizează în afara cadrului legal și că, în consecință, ar trebui sancționate, reprezintă o atitudine regretabilă ce dăunează grav imaginii justiției, interesului public și societății, subminând încrederea cetățenilor în sistemul judiciar.
În ceea ce privește criteriile și procedura de selecție a magistraților români în calitate de experți în cadrul programelor menționate, aceasta se realizează — tocmai în considerarea expertizei lor profesionale — de către promotorii proiectelor și nu de către Consiliul Superior al Magistraturii.
Pentru eliminarea oricăror confuzii, precizăm că CSM are doar competența, conform prevederilor art.68 alin. 3 lit. m din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin HCSM nr. 326/2005, de a aviza propunerile instanțelor și parchetelor privind deplasările în străinătate în misiuni temporare ale judecătorilor și procurorilor, atunci când, în urma unor verificări, se constată îndeplinirea condițiilor prevăzute de textul regulamentar menționat.
Pentru evitarea propagării în spațiul public a unor speculații sau interpretări deformate/trunchiate privind activitățile profesionale ale magistraților români, Consiliul Superior al Magistraturii recomandă jurnaliștilor să apeleze la sursele de informare oficiale ale instituției și să consulte documentele oficiale anterior lansării, în spațiul public, a unor informații eronate sau insuficient documentate.
