Pentru combaterea terorismului, și cu precădere a celei mai agresive grupări teroriste ale momentului – Statul Islamic (SI), este nevoie de o cunoaștere profundă a fenomenului, dar și crearea unei culturi de securitate care să educe populația în acest sens, au fost concluziile conferinței internaționale ‘Combaterea Terorismului și nevoia unei culturi a securității’, desfășurată la București. Participanții au concluzionat că cea mai vulnerabilă categorie care cade pradă propagandei teroriștilor și care apoi este atrasă sunt tinerii, potrivit numărul neoficial de peste 5.000 de tineri din vestul Europei care s-au alăturat Statul Islamic până în prezent. Aceasta organizația, au precizat participanții s-a modernizat și nu mai folosește doar tehnicile punctuale folosite de Al-Qaida de a ataca diverse obiective, ci vizează crearea unui stat de tip clasic cu o puternică componentă religioasă. Directorul Institutului pentru Studii Strategice Orientale din Teheran, Kayhan Barzegar, a menționat implicarea actorilor externi ce sprijină discret SI printre cauzele succesului jihadiștilor, o alta fiind subdezvoltarea economică din zonele unde s-a instalat SI. El a mai spus că valoarea dosarului dosarului nuclear este importantă și după căderea la o înțelegere cu SUA, cultura de securitate în regiune se va dezvolta și marile puteri regionale vor pune capăt acestui fenomen numit Statul Islamic.
„Francizarea” terorismului
În opinia expertului malaezian în antiterorism, Andrin Jerome Nevis Raj, obiectivul final al SI este crearea unui stat islamic multinațional care să cuprindă nu doar teritoriul pe care-l controlează în prezent în Siria și Irak, ci si teritorii ale țărilor majoritar musulmane din Orientul Mijlociu, Africa și chiar Europa (precum Turcia, Albania sau zonele preponderent musulmane din Bosnia), folosindu-se în acest scop de o multitudine de grupări afiliate, un fel de ‘franciză’ a SI. El a mai spus că în ultimii 10 ani, Occidentul a ignorat SI, concentrându-se în special pe Al-Qaida. „SI se va implica în a-și forma o imagine de militari în următorii 10 ani. Se concentrează pe recrutarea de tineri intre 25-45 de ani, se adaptează la procesul de recrutare”, a spus acesta.
Cât despre căile de combatere a pericolului terorist în Europa, unde, la fel ca în Statele Unite, actualele politici antiteroriste sunt marcate de confuzie, secretarul general al Asociației Tratatului Atlantic (ATA/NATO), Jason Wiseman, a apreciat că este necesar să se acționeze deopotrivă asupra luptei împotriva grupărilor teroriste și a motivațiilor ce determină un număr tot mai mare de europeni să devină simpatizanți sau combatanți ai acestor grupări. Ca un pas important în crearea unei culturi a securității, elaborarea de programe educaționale în învățământ care să ajute tinerele generații să conștientizeze acest risc și să le ofere anumite repere pentru a nu fi convinse de subtila propaganda mediatică a grupărilor teroriste a fost o propunere pe care s-a pus accentul în dezbateri. La rândul său, Mostafa Zahrani, directorul Institutului iranian de Studii Politice și Internaționale, a remarcat faptul că astăzi ‘nu doar teroriștii încearcă să atragă atenția mass-media, ci și mass-media aleargă după grupările teroriste’. El a avertizat totodată că ‘terorismul este o consecință a globalizării, dar el luptă acum împotriva globalizării’.
Aplecare spre nevoile tinerilor
De asememnea, Antonia Colibășanu, director Eurasia-Statfor, a spus că este nevoie de înțelegerea nevoilor celor tineri care adera la această organizație. „Terorismul nu este un fenomen. Vorbim de terorism în termeni de vicii și de ceea ce se întâmpla cu Europa, în special la granițele estice. Ceea ce este important este cum interacționăm unii cu alții. În geopolitică lucrăm cu istoria și geografia și am trecut de tranziția post-Război Rece. Vedem în Orientul Mijlociu căderea unor puteri regionale, iar radicalizarea tineretului trece bariera statală prin intermdiul tehnologiei. Creșterea puterilor regionale ca Rusia și acest lucru a făcut ca fenomenul terorismului să treacă granițele statale. Trebuie să aflăm nevoile tinerilor din societățile occidentale și să lucrăm acolo pentru ca aceștia să nu se îndrepte spre radicalizare. Dezbaterea ‘Combaterea Terorismului și nevoia unei culturi a securității’ — ‘Fighting Terorism and the Need of a Security Culture’, organizată joi de ambasada Iranului în România, Institutul Politic și Economic al Orientului Mijlociu (MEPEI) din București și Institutul European pentru Risc, Securitate și Managementul Comunicării (EURISC).
