Introducerea cuvântului rom/rrom în loc de țigan și crearea ambiguității lexicale – mai ales la nivel internațional – roma/român și romanes/românește, cu o concluzie „firească“ – România egal țara romilor, a fost aplicată românilor imediat după 1990, în cadrul unui program complex dezvoltat de Fundația Sörös, cu sprijinul unor membri trecători ai Guvernelor de la București. O primă dispută a fost legată de cuvântul „romi“ – cu un singur „r“ -, românii fiind prostiți apoi că acesta va fi înlocuit cu „rromi“, o altă formulă care doar a sporit debandada lexicală. Este de amintit că în anii 1995 limba cu care Sörös vroia să înlocuiască oficial țigăneasca primise numele de „romalli“, formă care nici nu se putea declina și care a fost înlocuită ulterior cu „romani“ și varianta „rromani“. Apoi, pentru a se apropia de scopurile reale, a fost inventat numele de „romanes“. Confuzia este generală, inclusiv la nivelele academice și, mai ales, ale autorităților din țările afectate de valul de imigrație și/sau infracționalitate țigănească: rom/roma/român cu limba romanes/românește, comunitatea Romă cu țara… România.
Apoi, cu concursul direct al lui Petre Roman, pe atunci ministru de Externe, s-a realizat oficializarea în cadrul instituțiilor de stat a denumirilor rom/rrom/român, cu titlu obligatoriu, deși la nivel european avem doar simple recomandări în acest sens, venite din partea Consiliului Europei și nu a Uniunii Europene. În același timp, confuzia rom-român pe plan european a dus până la situații ridicole. Astfel, o delegație oficială a fost împiedicată să intre într-un stat UE, înainte de aderare, pentru că pe pașaport prescurtarea țării noastre era ROM. Acest fapt l-a determinat în 2002 pe secretarul de stat în Ministerul Culturii și Cultelor de la acea dată, Ion Antonescu, să solicite primului-ministru schimbarea prescurtării, cel puțin în pașapoartele noastre, ceea ce s-a și îndeplinit, de atunci aceasta fiind ROU, pe criteriul apartenenței la spațiul francofonic. Însă acest lucru nu se poate realiza în toate domeniile. În multe alte nomenclatoare străine prescurtarea fiind și azi aceeași: ROM. Prezentăm mai jos Memorandumul care a făcut ca această confuzie să se perpetueze până la identificarea românilor cu romii, indiferent dacă aceștia provin din Rusia, Bulgaria, Ungaria sau fosta Iugoslavie. Cazul recent, în care personalul Căilor Ferate Franceze avertizează asupra hoțiilor „românilor“, este elocvent.
Memorandumul prin care Petre Roman a transformat românii în romi pe plan internațional
„Ministerul Afacerilor Externe al României
Nr. D2 / 1094 29.02.2000
Domnului Mugur Isărescu,
Prim-ministru al Guvernului României
Memorandum
De la: Petre Roman, ministru de stat,
Ministrul Afacerilor Externe
Tema: Termenii folosiți pentru denumirea etniei romilor/țiganilor
În ultima perioadă, Ministerul Afacerilor Externe a fost confruntat cu o veritabilă campanie declanșată de unele asociații de romi pentru reconsiderarea oficială a poziției sale în privința recomandării pe care a făcut-o prin Memorandumul MAE nr. H03/169, din 31 ianuarie 1995, către primul-ministru, pentru utilizarea, în documentele oficiale, a termenului de «țigan» în detrimentul celui de «rom», care de-abia începuse să se impună.
Preocuparea pentru acest Memorandum a fost manifestată și de mediile internaționale. Reprezentanți ai Consiliului Europei, ai Înaltului Comisar al OSCE pentru Minorități Naționale, precum și ai organizațiilor neguvernamentale internaționale militante pentru drepturile omului au făcut referire, în discuțiile lor cu autoritățile române, la acest document. (…)
Având în vedere cele de mai sus, propunem folosirea, cu precădere, a termenului rrom în corespondența MAE, în paralel cu formulele alternative menționate mai sus (Roma/Gypsies, Roms/Tsiganes, Roma and Sinti) în corespondență cu organizațiile internaționale care le utilizează.
Această propunere:
– răspunde presiunii exercitate de majoritatea asociațiilor romilor din România pentru anularea Memorandumului – H(03)169/1995, contribuind la «stingerea» unui conflict artificial și, mai mult, la construirea unor relații, pe baze parteneriale, cu ONG-urile care reprezintă această comunitate etnică;
– este rezultatul consultărilor dintre MAE și o serie de specialiști în domeniu, organizații internaționale (Consiliul Europei și OSCE), instituții naționale (Departamentul pentru Protecția Minorităților Naționale, Ministerul Educației Naționale, Avocatul Poporului) și asociații ale rromilor.
Semnat: Petre Roman
Ministrul de Externe al României“.
